Dependența de cannabis – Consecințe asociate

158,8 milioane de persoane din întreaga lume consumă marijuana, adică 3,8% din populația planetei, conform Națiunilor Unite (2019). Peste 94 de milioane de oameni din SUA au raportat că au consumat cel puțin o dată cannabis, iar 2.1 milioane de americani au abuzat de consum în anul respectiv. ANA (2021) raportează că în 2020, 6,1% din populația generală a României consumă marijuana. Conform aceluiași raport, dintre cei care cer asistență medicală pentru dependența de droguri, 54,5 % consumă cannabis, fără însă a se menționa dacă e drogul singular sau nu.

Modelul de adicție al drogului

Dependență de droguri se caracterizează prin căutarea și administrarea compulsivă a drogului, pierderea controlului în ceea ce privește limitarea consumului și starea emoțională de urgență atunci când drogul este restricționat. Există trei stadii ale dependenței ce sunt asociate cu disturbarea celor trei neurocircuite majore: stagiul binge/de intoxicare, când apar schimbări în ganglionii basali; sevrajul/starea emoțională negativă, când amigdala suferă schimbări și stagiul de preocupare/anticipare asociat cu schimbări în cortexul prefrontral. În aceste stadii sunt implicate 18 subsisteme neuroadaptative, printre care sistemul dopaminergic mesocorticolimbic, cel corticotropin, nucleii centrali al amigdalei și cel de corticostrial glutamat (Zehra et al, 2018).

Proprietățile psihoactive ale THC (substanța psihoactivă ce se găsește în marijuana) sunt asociate cu funcționarea sistemului dopaminergic din creier, conform studiilor clinice pe oameni și pe animale. THC-ul este asociat cu autostimularea intracraniană a circuitelor de recompensă din creier. De asemenea, se activează și CB1R (sistemul de endocannabinoizi) localizat împreună cu dopamina în striatum, substanța neagră și regiunile implicate în procesele de scoatere în relief a stimulilor. Mai mult decât atât, conform studiilor efectuate pe oameni aceste procese sunt afectate (Zehra et al, 2018).

Sevrajul

Consumul cronic de cannabis este asociat cu dezvoltarea dependenței față de acesta. 9% dintre consumatorii de cannabis prezintă simptome de dependență, conform DSM-IV și DSM-V. Sevrajul poate apărea după 1-2 zile, în cazul consumului ridicat, sau după 7-14 zile (Zehra et al, 2018). Simptomele de sevraj, conform DSM-V, presupun: 

• iritabilitate;
• nervozitate sau agresivitate;
• anxietate;
• dificultăți de somn (probleme de a adormi, reducerea somnului, coșmaruri);
• scăderea apetitului și scăderea în greutate;
• neliniște;
• stări depresive;
• tremur;
• transpirație:
• febră;
• frisoane;
• dureri de cap.

Consecințe posibile pe termen lung: emoțional, motivațional, cognitiv, somatic

Consumul cronic de cannabis este asociat cu perturbări emoționale, în situații de stres, conform unui studiu tip review (Zehra et al, 2018). Afectarea stării afective duce și la afectarea motivației. Mai exact, apare o stare amotivațională în timpul sevrajului. Aceasta se caracterizează prin reducerea motivației și a capacității de a efectua activitățile cotidiene, o pierdere a energiei și a motivației de a lucra, cât și o deteriorare a personalității. Cauza este încă necunoscută, dar există ipoteze conform cărora ar fi afectată funcția executorie și semnalele dopaminergice s-ar reduce în creier după un consum îndelungat.

Într-o meta-analiză recentă (Fuegueirdo, Steele & Baldacchino,2020), se conchide că asocierea dintre consumul cronic de cannabis și deficitele neurocognitive sunt limitate, însă autorii admit că rezultatele pot fi influențate de bias-ul de publicare. Pe baza rezultatelor, s-a constatat o asociere slabă între impulsivitatea cognitivă (tendința de a căuta recompensa imediată), flexibilitatea cognitvă, atenție și fumatul cronic de cannabis. Nu a existat o asociere pozitivă între impulsivitatea motorie (abilitatea de suprima emoțiile, cogniția, comportamentul) și același comportament. Cu toate acestea, a rezultat o asociere moderată pozitivă între memoria de scurtă și lungă durată și consumul cronic de canabis. Altfel spus, consumatorii de cannabis au dificultăți în a recunoaște și în a-și aminti informațiile recent prezentate, cât și în a le reține pe cele implicite și explicite pe o perioadă îndelungată, în comparație cu non-consumatorii. 

Pe lângă toate acestea, conform unei recenzii (Karila et al., 2014), consumul acut de marijuana este asociat cu ideația suicidară prezentă și cu acutizarea simptomelor psihotice la cei vulnerabili. Același studiu confirmă asocierea pozitivă dintre consumul de marijuana și anxietate, depresie (menționate mai sus) și afectări la nivel somatic: anume asupra sistemul cardiovascular și respirator. Mai mult decât atât, s-au constatat deficiențe semnificative puternice al consumului cronic de cannabis asupra limbajul verbal (Zehra et al, 2018).

O meta-analiză recentă (Campeny et. al, 2020) susține rezultatele anterior menționate, anume asocierea dintre psihoze, tulburări afective, anxietate, dificultăți de somn, probleme cognitive și consumul cronic de cannabis. La acestea se adaugă și probleme de natură somatică: probleme respiratorii, cardiovasculare, gastrointestinale și riscuri crescute pentru anumite tipuri de cancer, cât și factori de risc pentru accidente auto, suicid și violență domestică. Totuși, în același studiu se punctează faptul că aceste relații depind de frecvența și cantitatea consumului, astfel evidențele pentru cauzalitatea dintre comportament și consecințe lipsesc. Un alt studiu recent (Gunn et al.,2020) susține că simptomatologia și consecințele depind de clasa de de consumatori (realizate în funcție de frecvența consumului și cantitatea consumului, tipul de cannabis consumat – ex. consumare mare, tot timpul, de plantă; consum moderat uneori de substanță comestibilă), iar în altul (Montgomory et. al.,2019) de metodele de administrare.

Consecințe posibile în plan academic, socio-economic, interpersonal 

Rezultatele cu privire la aceste domenii de viață sunt inconsistente. Consumul de cannabis este asociat cu absenteism și lipsa motivației academice, performanțe scăzute însă când anumite variabile sunt controlate (ex. consum de alte substanțe, clasa socială, etnia) puterea asocierii scade (Castellanos et al, 2021).

Cei care consumă marijuana au o posibilitate mai mare de a-și pierde jobul, dar nu s-a dovedit o asociere între consum și lipsa unui loc de muncă (cu excepția celor care cantități mari pentru perioade îndelungate, chiar dacă ulterior scad doza). Începerea unui consum frecvent de marijuana la vârsta adolescenței sau începutul tinereții este corelat cu mai puțin succes profesional (cu excepția cazurilor în care renunțarea la consum se întâmplă timpuriu). Consumul cronic de cannabis este asociat cu dificultăți financiare (ex. plătirea cheltuielilor de bază, a creditelor). conform studiului lui Castellanos și a colaboratorilor (2021).

Mai mult decât atât, rezultatele arătă că cei ce consumă frecvent canabis în comparație cu cei ce consumă ocazional au o calitate a vieții psihologice mai scăzute (Castellanos et al, 2021).

Pe lângă toate acestea, cei care consumă în mod cronic marijuana pot evita angajamentul în relație, pot prezenta probleme maritale (sunt nesatisfăcuți în relație, le lipsește armonia în relație), iar între violența domestică și consumul de cannabis s-au identificat corelații pozitive. Cei care au început consumul în perioada de dezvoltare pot deveni victime ale acestui tip de violență, iar cei ce încep consumul în tinerețe pot deveni agresori mai târziu. Cei care consumă acest drog pot avea probleme relaționale și atunci când sunt controlate alte variabile (Castellanos et al, 2021).

Observație: Din cauza unor probleme de natură etică și legislativă nu se pot realiza studii experimentale în ceea ce privește consumul de droguri, astfel încât nu se pot stabili legături cauzale. Se deduce că uneori ele pot fi inverse: ex. Depresia să ducă la consumul de cannabis (Weinberger et. al, 2021).

Implicațiile legalizării în anumite țări: Conform unui review sistematic și a unei meta-analize (Melchior et. al, 2021), legalizarea marijuanei pentru consumul recreațional s-a asociat cu o creștere ușoară a consumului în cazul adolescenților și adulților tineri.

Concluzie

Deși doar la 9% dintre consumatorii de cannabis devin dependenți, atunci când adicția se dezvoltă, aceasta implică consecințe importante la nivel emoțional, motivațional, cognitiv, somatic, profesional, academic, economic și nu în ultimul rând psihosocial. Deci, în mai puține cuvinte, dacă dezvolți adicție față de marijuana aceasta îți poate perturba viața.

Referințe:

Campeny, E., López-Pelayo, H., Nutt, D., Blithikioti, C., Oliveras, C., Nuño, L., Maldonado, R., Florez, G., Arias, F., Fernández-Artamendi, S., Villalbí, J. R., Sellarès, J., Ballbè, M., Rehm, J., Balcells-Olivero, M. M., & Gual, A. (2020). The blind men and the elephant: Systematic review of systematic reviews of cannabis use related health harms. European Neuropsychopharmacology, 33, 1–35. https://doi.org/10.1016/j.euroneuro.2020.02.003 

Castellanos-Ryan, N., Morin, É., Rioux, C., London-Nadeau, K., & Leblond, M. (2021). Academic, socioeconomic and interpersonal consequences of cannabis use: A narrative review. Drugs: Education, Prevention and Policy, 1–19. https://doi.org/10.1080/09687637.2021.1906846 

Figueiredo, P. R., Tolomeo, S., Steele, J. D., & Baldacchino, A. (2020). Neurocognitive consequences of chronic cannabis use: A systematic review and meta-analysis. Neuroscience & Biobehavioral Reviews, 108, 358–369. https://doi.org/10.1016/j.neubiorev.2019.10.014 

Gunn, R. L., Aston, E. R., Sokolovsky, A. W., White, H. R., & Jackson, K. M. (2020). Complex cannabis use patterns: Associations with cannabis consequences and cannabis use disorder symptomatology. Addictive Behaviors, 105, 106329. https://doi.org/10.1016/j.addbeh.2020.106329 

Karila, L., Roux, P., Rolland, B., Benyamina, A., Reynaud, M., Aubin, H.-J., & Lancon, C. (2014). Acute and long-term effects of cannabis use: A review. Current Pharmaceutical Design, 20(25), 4112–4118. 

Marijuana statistics—Cannabis use statistics—Drug-free world. (n.d.). Foundation for a Drug-Free World. Retrieved October 12, 2021, from https://www.drugfreeworld.org/drugfacts/marijuana/international-statistics.html 

Melchior, M., Nakamura, A., Bolze, C., Hausfater, F., Khoury, F. E., Mary-Krause, M., & Silva, M. A. D. (2019). Does liberalisation of cannabis policy influence levels of use in adolescents and young adults? A systematic review and meta-analysis. BMJ Open, 9(7), e025880. https://doi.org/10.1136/bmjopen-2018-025880 

Montgomery, L., McClure, E. A., Tomko, R. L., Sonne, S. C., Winhusen, T., Terry, G. E., Grossman, J. T., & Gray, K. M. (2019). Blunts versus joints: Cannabis use characteristics and consequences among treatment-seeking adults. Drug and Alcohol Dependence, 198, 105–111. https://doi.org/10.1016/j.drugalcdep.2019.01.041 

National Raport about Drugs Situation from Romania 2020, National Agency of Antidrug, Minister of Intern Business Retrieved  28 January 2021 from http://ana.gov.ro/raportul-national-privind-situatia-drogurilor-in-romania-2020/ 

Weinberger, A. H., Zhu, J., Lee, J., Anastasiou, E., Copeland, J., & Goodwin, R. D. (2020). Cannabis use among youth in the United States, 2004–2016: Faster rate of increase among youth with depression. Drug and Alcohol Dependence, 209, 107894. https://doi.org/10.1016/j.drugalcdep.2020.107894 

Zehra, A., Burns, J., Liu, C. K., Manza, P., Wiers, C. E., Volkow, N. D., & Wang, G.-J. (2018). Cannabis addiction and the brain: A review. Journal of Neuroimmune Pharmacology, 13(4), 438–452. https://doi.org/10.1007/s11481-018-9782-9