Actuala perioadă, marcată de criza sanitară globală, aduce numeroase repercusiuni în societatea noastră. Pe de o parte, cunoaștem faptul că pandemia a condus la numeroase schimbări în viețile tuturor, din numeroase puncte de vedere (e.g., emoțional/afectiv, având în vedere stresul cumulat și starea de panică generală; deficitele în planul interacțiunilor sociale, în mediul fizic). Pe de altă parte, în ciuda acestor trăiri și schimbări bruște, nevoia unei bune funcționări a societății ne-a forțat, mai mult sau mai puțin, să ne adaptăm toate resursele posibile pentru a aduce siguranță, stabilitate, confort, pe scurt, pentru a ne satisface nevoile într-o perioadă încărcată de instabilitate, incertitudine și marcată de existența unui „pericol nevăzut”. Așadar, majoritatea serviciilor publice și-au mobilizat toate resursele posibile, au adaptat și au construit un plan de abordare a noii situații, atât pentru a susține menținerea calității serviciilor, dar mai ales pentru a lupta în vederea restabilirii echilibrului.
Servicii de protecție (poliție, pompieri)
Un studiu a arătat faptul că nivelurile de reziliență, în contextul pandemiei, au fost semnificativ mai mari în cazul angajaților serviciilor de pompieri și salvare și angajații poliției, comparativ cu lucrătorii din domeniul sănătății, alți lucrători-cheie și populația generală. Totodată, lucrătorii din domeniul sănătății au raportat niveluri mai scăzute de distres psihologic comparativ cu alți lucrători-cheie sau cu populația generală, în timp ce angajații serviciilor de pompieri și salvare au raportat un nivel semnificativ mai mic de distres comparativ cu toate celelalte grupuri, în afară de angajații din poliție (Pink și colab., 2021). Cu toate acestea, într-un alt studiu, este ilustrat faptul că, până la sfârșitul lunii august 2020, ratele de infecție erau de peste opt ori mai mari pentru membrii Poliției Indiene decât în populația generală din India (Khadse și colab., 2020).
Lucrătorii din mediul comercial și din mediul hotelier
Din cauza lipsei de informații cu privire la modul de gestionare a crizelor sanitare, lucrătorii din mediul comercial s-au confruntat cu un scenariu fără precedent și, prin urmare, au suferit un mare distres în această perioadă (Rodríguez-Rey și colab., 2020). Totodată, când pandemia a luat amploare, aceștia nu au fost pregătiți cu măsuri de siguranță adecvate pentru sănătatea și starea lor de bine, fiind expuși la virus printr-o serie de factori de risc: dificultățile cu privire la distanțarea socială și igiena fizică la locul de muncă și, de asemenea, condițiile aglomerate de viață și transport (Parks și colab., 2020).
În altă ordine de idei, milioane de muncitori din mediul hotelier și servicii alimentare se confruntă cu niveluri de stres în contextul COVID-19, ce ar putea avea consecințe dăunătoare asupra sănătății mentale și fizice a acestora (Sönmez și colab., 2020). Muncitorii imigranți la hoteluri și servicii alimentare își fac adesea griji cu privire la întreruperea bruscă a veniturilor, fiind concediați, posibilitatea confruntării cu șomajul pe termen lung, concediul de boală/fără plată limitat, ajutoare de șomaj primite cu întârziere sau insuficiente sau imposibilitatea de plată a nevoilor de bază (chirie, alimente, utilități, datorii, facturi medicale). De asemenea, există o serie de alți factori care adaugă o tensiune suplimentară asupra angajaților, cum ar fi incertitudinea sporită și nesiguranța în ceea ce privește viitorul lor (durata șomajului), absența sprijinului social și izolarea, precum și asigurarea sau accesul limitat la asistență medicală. În plus, acești lucrători pot avea probleme de sănătate cronice și sisteme imunitare compromise care le cresc vulnerabilitatea la infecția cu COVID-19, la fel cum ar putea prezenta și mecanisme de apărare dăunătoare (e.g., utilizarea abuzivă a alcoolului/substanțelor).
Lucrătorii din mediul agricol
Când pandemia COVID-19 a fost declarată în Canada în martie 2020, lucrătorii agricoli migranți temporar (temporary migrant agricultural workers; TMAW) și proprietarii de ferme s-au confruntat cu presiuni mari pentru a se asigura că nu va exista nicio întrerupere a lanțului de aprovizionare cu alimente, în ciuda deficitului de forță de muncă agricolă (Han, 2020). Acest lucru a dus la o creștere a cererilor de muncă pentru TMAW și a condus la mai multe rapoarte de abuz, cum ar fi includerea unei creșteri excesive a volumului de muncă. Au existat rapoarte ale TMAW, conform cărora ar lucra minimum 15 ore/zi, șapte zile/săptămână, pentru a compensa munca lucrătorilor care nu ar putea călători. Totodată, lucrătorii nu au fost despăgubiți cu plata orelor suplimentare. De asemenea, au fost raportate amenințări din partea angajatorilor legate de reținerea salariilor, în cazul neatingerii unor obiective specifice de producție. În altă ordine de idei, legat de condițiile de viață nesatisfăcătoare din ferme, se pot menționa: aglomerarea, lipsa accesului la apă potabilă, lipsa accesului la facilități adecvate de depozitare a alimentelor, cum ar fi refrigerarea, apropierea de produsele agrochimice, instalațiile de salubrizare inadecvate și chiar prezența animalelor și infestărilor cu dăunători (Landry, 2021). În plus, s-a raportat că în timpul pandemiei, sănătatea mintală a lucrătorilor migranți s-a înrăutățit considerabil (Doyle, 2020; Evra și Mongrain, 2020).
Angajații cu dizabilități
Mai departe, un studiu din Marea Britanie a examinat impactul COVID-19 asupra muncii și a constatat că persoanele cu dizabilități nu au fost mai puțin susceptibile de a-și fi pierdut slujba decât persoanele fără dizabilități, dar lucrau mai puține ore și experimentau mai mult stres financiar (Emerson și colab., 2020). De asemenea, într-un alt studiu, respondenții cu dizabilități fizice au raportat mai multe îngrijorări legate de sănătate decât cei fără dizabilități. Participanții cu dizabilități fizice și mentale au raportat semnificativ mai multe îngrijorări cu privire la situația lor financiară și mai puțin sprijin decât cei doar cu dizabilități fizice, precum și mai puțin sprijin decât cei doar cu dizabilități mintale. Nu în ultimul rând, lucrul cu o dizabilitate fizică a fost asociat cu îngrijorările cu privire la impactul COVID-19 asupra sănătății (Gignac și colab., 2021).
Pe scurt, în cazul angajaților din mediul apărării (e.g., polițiști, pompieri), ceea ce contribuie la creșterea stării de bine, a rezilienței, și implicării active (i.e., angajament) este încurajarea unui climat pozitiv la locul de muncă, constând într-o bună comunicare și suport între membrii echipei (Kyprianides și colab., 2021). Mai departe, pentru siguranța și bunăstarea acestora, cât și a angajaților care lucrează în restaurante și hoteluri, inclusiv și în mediul agricol, este necesară furnizarea unor echipamente personale de protecție (e.g., mănuși, măști), oferirea de standarde clare în ceea ce privește menținerea unui nivel de distanțare socială, împreună cu protocoale strategice și eficiente de salubrizare la locul de muncă (Sönmez și colab., 2020; Landry, 2021). În ceea ce privește angajații cu dizabilități, pe lângă asigurarea normelor de protecție sanitară, este necesară crearea de unor condiții speciale, unor adaptări la locul de muncă, astfel încât să beneficieze de accesibilitate și siguranță, șanse egale de recrutare, promovare și dezvoltare sau maximizarea productivității. Nu în ultimul rând, suportul psihologic și social, precum și chestionarea cu privire la nevoile sau dificultățile pe care le întâmpină, constituie un factor elementar în asigurarea integrității și funcționării angajaților.
Bibliografie
Doyle, S. (2020). Migrant workers falling through cracks in health care coverage. Canadian Medical Association Journal, 192(28), E819-E820. https://doi.org/10.1503/cmaj.1095882
Emerson, E., Stancliffe, R., Hatton, C., Llewellyn, G., King, T., Totsika, V., Aitken, Z., & Kavanagh, A. (2021). The impact of disability on employment and financial security following the outbreak of the 2020 COVID-19 pandemic in the UK. Journal of Public Health (Oxford, England). https://academic.oup.com/jpubhealth/advance-article/doi/10.1093/pubmed/fdaa270/6082833
Evra, R. & Mongrain, E. (2020, July 14). Mental Health Status of Canadian Immigrants During the COVID-19 Pandemic. Statistics Canada. https://www150.statcan.gc.ca/n1/pub/45-28-0001/2020001/article/00050-eng.htm
Gignac, M. A., Shahidi, F. V., Jetha, A., Kristman, V., Bowring, J., Cameron, J. I., Tonima, S., & Ibrahim, S. (2021). Impacts of the COVID-19 pandemic on health, financial worries, and perceived organizational support among people living with disabilities in Canada. Disability and Health Journal, 101161. https://doi.org/10.1016/j.dhjo.2021.101161
Han, J. Y. (2020, August). Temporary Foreign Workers and COVID-19: Investigating Canada’s Treatment of Migrant Workers During the COVID-19 Pandemic. Samuel Centre for Social Connectedness. https://www.socialconnectedness.org/wp-content/uploads/2020/10/PDF-Temporary-Foreign-Workers-and-COVID-19.pdf
Khadse, P. A., Gowda, G. S., Ganjekar, S., Desai, G., & Murthy, P. (2020). Mental Health Impact of COVID-19 on Police Personnel in India. Indian Journal of Psychological Medicine, 42(6), 580-582. https://doi.org/10.1177/0253717620963345
Kyprianides, B. Bradford, M. Beale, L. Savigar-Shaw, C. Stott & M. Radburn (2021) Policing the COVID-19 pandemic: police officer well-being and commitment to democratic modes of policing, Policing and Society, DOI: 10.1080/10439463.2021.1916492
Landry, V., Semsar-Kazerooni, K., Tjong, J., Alj, A., Darnley, A., Lipp, R., & Guberman, G. I. (2021). The systemized exploitation of temporary migrant agricultural workers in Canada: Exacerbation of health vulnerabilities during the COVID-19 pandemic and recommendations for the future. Journal of Migration and Health, 3, 100035. https://doi.org/10.1016/j.jmh.2021.100035Get
Parks, C. A., Nugent, N. B., Fleischhacker, S. E., & Yaroch, A. L. (2020). Food System Workers are the Unexpected but Under Protected COVID Heroes. The Journal of Nutrition. doi:10.1093/jn/nxaa173
Pink, J., Gray, N. S., O’Connor, C., Knowles, J. R., Simkiss, N. J., & Snowden, R. J. (2021). Psychological distress and resilience in first responders and health care workers during the COVID‐19 pandemic. Journal of Occupational and Organizational Psychology. https://doi.org/10.1111/joop.12364
Rodríguez-Rey, R., Garrido-Hernansaiz, H., & Collado, S. (2020). Psychological impact of COVID-19 in Spain: Early data report. Psychological Trauma: Theory, Research, Practice, and Policy, 12(5), 550–552. https://doi.org/10.1037/tra0000943
Sönmez, S., Apostolopoulos, Y., Lemke, M. K., & Hsieh, Y. C. J. (2020). Understanding the effects of COVID-19 on the health and safety of immigrant hospitality workers in the United States. Tourism management perspectives, 35, 100717. https://doi.org/10.1016/j.tmp.2020.100717
Autori:
Trofin Cristina-Sînziana (psiholog și masterandă în Psihologia Sănătății)
Munteanu Elena (masterandă în Psihologia Sănătății) – Laboratorul de Psihologia Sănătății și Neuropsihologie Clinică;
Veșcă Theodora-Valentina (masterandă în Psihologie Educațională și Consiliere Psihologică);
Izghirean Maria-Alexandra (masterandă în Psihologia Sănătății).
Trofin Cristina-Sînziana
Munteanu Elena
Theodora-Valentina Veșcă