Sprijinul sănătății mintale la locul de muncă: importanță și corelate

S

Lucrezi într-un mediu profesional cu o comunicare ineficientă sau negativă, comportament neprofesionist, practici sau politici punitive și relații tensionate între angajați și manageri?

Citind acest articol te-ai putea regăsi și afla posibile soluții documentate științific.

Costurile sănătății mintale pentru persoanele în cauză, angajatori și societate în general sunt enorme. Boala mintală este responsabilă de o pierdere semnificativă a ofertei potențiale de muncă, de rate ridicate ale șomajului, de o incidență ridicată a absenței și a unei productivități reduse la locul de muncă.

Sănătatea mintală devine un element cheie pentru buna funcționare a forței de muncă și a politicilor sociale și necesită o concentrare mai puternică asupra politicilor care abordează probleme de sănătate mintală și de muncă.

În ciuda costurilor foarte ridicate pentru indivizi și economie, există doar puțină conștientizare cu privire la asocierea dintre sănătatea mintală, locul de muncă și factorii determinanți ai pieței muncii și nivelul de inactivitate al persoanelor cu probleme de sănătate mintală.

Înțelegerea acestor factori este esențială pentru dezvoltarea unor politici mai eficiente. Acest raport își propune să identifice lacunele de cunoștințe și să înceapă să le restrângă prin revizuirea dovezilor privind principalele provocări și bariere în calea unei mai bune integrări a persoanelor cu boli mintale în lumea muncii (1).

Odată cu aceste dificultăți apare tot mai des fenomenul cunoscut sub numele de prezenteism (2), atunci când oamenii merg la muncă în timp ce se luptă cu probleme de sănătate fizică sau mintală. Acesta este un motiv pentru care concentrarea asupra sănătății mintale la locul la muncă este atât de importantă.

Prezentism – un comportament adaptativ

O sinteză critică (8) reunește evoluțiile recente și emergente în domeniul prezentismului. Aceasta este necesară datorită provocărilor conceptuale și metodologice persistente, precum și volumului crescut de cercetare în domeniu. Această lucrare integrează dovezile emergente și gândirea critică în domeniul conceptualizării, al măsurării și al contextul prezentismului.

În primul rând, datorită varietății definițiilor existente este important să reconsiderăm noțiunea de prezentism. În al doilea rând, este important să reflectăm asupra măsurării actului de prezentism și a pierderii de productivitate asociate acestuia. Costurile substanțiale și financiare ale prezentismului sunt bine documentate. 

Paradoxal, prezentismul are și o latură pozitivă, care a fost în mare parte trecută cu vederea. Dovezile emergente arată că prezentismul poate fi o alegere care oferă o serie de beneficii pozitive „prezentului” (un angajat care lucrează avand o tulburare). În articolul „The health-performance framework of presenteeism: Towards understanding an adaptive behaviour. Human Relations” (2) prezentismul este considerat un comportament cu scop adaptativ: un proces dinamic care servește scopului de echilibrare a constrângerilor de sănătate și a cerințelor de performanță.

Avem o veste bună. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) arată că există o recunoaștere din ce în ce mai mare că bunăstarea mentală a angajaților are un impact pozitiv asupra succesului organizațional, precum și asupra sănătății angajaților, a îndeplinirii profesionale și a calității vieții (3).

Modalități în care compania poate sprijini sănătatea mintală a angajaților (4)

S-a constatat că ceea ce își doresc cel mai mult oamenii la locul de muncă sunt instruiri și informații mai ușor accesibile despre unde să meargă sau cine să solicite sprijin pentru sănătatea mintală. O cultură mai deschisă spre sănătatea mintală la locul de muncă este de asemenea importantă pentru angajați.

Având în vedere aceste constatări, iată câteva moduri în care compania poate sprijini sănătatea mintală a angajaților.

  • Arătați ascultare și susținere

Aproape 40% dintre oameni afirmă că de când a început pandemia, compania lor nici măcar nu i-a întrebat cum se descurcă de atunci. Persoanele din acest grup sunt cu 38% mai predispuse să spună că sănătatea lor mintală a scăzut de la izbucnirea pandemiei. Cum ne putem aștepta să ajutăm oamenii noștri dacă nici nu ne întrebăm cum le merge?

Așadar, primul pas este să întrebi pur și simplu: „Ești Bine?

Managerii trebuie să practice ascultarea de susținere pentru angajații care aleg să vorbească despre sănătatea lor mintală.

Nu încercați să rezolvați totul dintr-o dată. În schimb, doar ascultă, caută

să înțeleagă cu adevărat și să se asigure că oamenii se simt auziți. Și nu vă fie frică să vă deschideți la rândul vostru. Reciprocitatea poate fi un instrument puternic pentru a crea încredere.

  • Comunicați constant în companie

Managerii trebuie să aibă grijă atât de echipele lor, cât și de ei însuși, păstrând un impuls constant de ajutorare pe compania în ansamblu. Pentru a face acest lucru cel mai bine la scară largă, companiile ar trebui să trimită regulat un sondaj de puls pentru angajați pentru a înțelege modul în care fiecare echipă, departament și companie ca întreg se simt. Înțelegeți sentimentul forței de muncă, astfel încât să puteți acționa rapid.

Cultura emoțională a companiei (5)

Aceasta este rareori gestionată deliberat precum este cultura cognitivă și deseori nu este gestionată deloc. În consecință, companiile suferă. Angajații care ar trebui să arate compasiune (de exemplu, în îngrijirea sănătății) devin nepăsători.

O recenzie (4) realizată la Universitatea din Harvard din ultimul deceniu, a constatat influențele culturii emoționale asupra:

  • satisfacției angajaților
  • epuizării
  • muncii în echipă
  • performanței financiare
  • absenteismului.

Unele companii au început să includă în mod explicit emoțiile în principiile lor de management. De exemplu, PepsiCo, Southwest Airlines, Whole Foods Market listează toate valorile lor corporative. În mod similar, și alte brand-uri evidențiază importanța distracției pentru succesul lor.

Totusi, pentru a exprima cultura emoțională a unei organizații și apoi să o gestionați în mod deliberat, trebuie să vă asigurați că ceea ce ați declarat ca misiune și pe ecusoane corporative este, de asemenea, adoptat în viața organizațională de zi cu zi.

Acestea constau mai degrabă în gesturi mici decât în declarații îndrăznețe. De exemplu, micile acte de bunătate și sprijin pot adăuga o cultură emoțională caracterizată prin grijă și compasiune.

De asemenea, decorul și mobilierul de birou pot sugera ceea ce se așteaptă sau se potrivește emoțional.

Fotografiile angajaților care râd în contextul evenimentelor sociale pot semnala o cultură a umorului și a bucuriei.

Semnele cu liste de reguli și consecințele încălcării acestora pot reflecta o cultură a fricii.

Scaunele și țesuturile confortabile din sălile de conferințe transmit că este bine să va comportați natural sau să plângeți, dacă aveți nevoie.

Efectele elementelor naturale și ale luminii solare asupra sănătății mintale și a atitudinilor profesionale ale angajaților

În mod ironic, organizațiile au acordat relativ puțină atenție elementelor naturale și luminii solare – două resurse care sunt disponibile pentru multe organizații. În 3 studii experimentale se arată că spațiile verzi din organizații sunt benefice angajaților (6). 

Principiile de gestionare simplă a birourilor solicită ca din ce în ce mai mult spațiu să fie alocat elementelor naturale, astfel încât să poată găzdui în mod flexibil numărul de persoane în funcție și diferite funcții de birou în aceeași zonă. 

Pentru a examina impactul acestor abordări concurente, au fost efectuate 3 experimente de teren în birouri comerciale mari din Olanda și Marea Britanie. Acestea au examinat impactul birourilor „verzi” asupra percepțiilor subiective ale calității aerului, concentrării și satisfacției la locul de muncă, precum și asupra măsurilor obiective ale productivității. Două studii au fost longitudinale, examinând efectele intervențiilor în săptămânile și lunile următoare. În toate cele 3 experimente au fost observate rezultate îmbunătățite atunci când birourile aveau plante verzi.

Pe lângă toate acestea, expunerea la elemente naturale este asociată cu scăderea nivelului tensiunii arteriale, depresiei și anxietății și cu creșterea capacității atenționale.

De asemenea, poate reduce impactul stresului, poate crește bunăstarea psihologică și poate sprijini recuperarea.

Un alt studiu,panel de data aceasta (7), a investigat efectele elementelor naturale și ale expunerii directe și indirecte la lumina soarelui asupra sănătății mintale și a atitudinilor de muncă ale angajaților.

Rezultatele au arătat că elementele naturale și expunerea la lumina soarelui sunt asociate negativ cu dispoziția depresivă și anxietatea. Lumina directă (expunerea la lumina soarelui în exterior, fără interferențe) a soarelui a fost un predictor al anxietății scăzute și wellbeing-ul. Lumina solară indirectă (lumina soarelui refractată, de exemplu, expunerea la soare prin ferestre) a fost un predictor al:

  • dispozitiei depresive scăzute
  • satisfacției la locul de muncă
  • angajamentului organizațional.

Ca la final…

Am constatat în acest articol că sănătatea mintală la locul de muncă este asociată cu mai mulți factori, printre care deschiderea către oferirea de susținere și ascultare la nivelul echipei și cel managerial, cultura emoțională a organizației și chiar cu expunerea la elementele naturale și la lumina solară.

Am realizat, de asemenea, o revizie a modului  în care compania poate sprijini sănătatea mintală a angajaților cu costuri mai mari sau mai mici.

Bibliografie:

  1. https://www.oecd.org/els/mental-health-and-work-9789264124523-en.htm
  2. Karanika-Murray, M., & Biron, C. (2019). The health-performance framework of presenteeism: Towards understanding an adaptive behaviour. Human Relations, 73(2), 242–261. https://doi.org/10.1177/0018726719827081
  1. World Health Organization. (n.d.). Mental health in the workplace: Going global. World Health Organization. https://www.who.int/news-room/commentaries/detail/mental-health-in-the-workplace.
  2. How CEOs Can Support Employee Mental Health in a Crisis. Harvard Business Review. (2021, February 1). https://hbr.org/2020/05/how-ceos-can-support-employee-mental-health-in-a-crisis.
  3. Manage Your Emotional Culture. Harvard Business Review. (2020, December 16). https://hbr.org/2016/01/manage-your-emotional-culture.
  4. Nieuwenhuis, M., Knight, C., Postmes, T., & Haslam, S. A. (2014). The relative benefits of green versus lean office space: Three field experiments. Journal of Experimental Psychology: Applied, 20(3), 199–214. https://doi.org/10.1037/xap0000024
  1. An, M., Colarelli, S. M., O’Brien, K., & Boyajian, M. E. (2016). Why We Need More Nature at Work: Effects of Natural Elements and Sunlight on Employee Mental Health and Work Attitudes. PLOS ONE, 11(5). https://doi.org/10.1371/journal.pone.0155614
  2. Ruhle, S. A., Breitsohl, H., Aboagye, E., Baba, V., Biron, C., Correia Leal, C., Dietz, C., Ferreira, A. I., Gerich, J., Johns, G., Karanika-Murray, M., Lohaus, D., Løkke, A., Lopes, S. L., Martinez, L. F., Miraglia, M., Muschalla, B., Poethke, U., Sarwat, N., … Yang, T. (2019). “To work, or not to work, that is the question” – recent trends and avenues for research on presenteeism. European Journal of Work and Organizational Psychology, 29(3), 344–363.https://doi.org/10.1080/1359432x.2019.1704734
Mihaela Abagiu

Mihaela Abagiu este absolventă a Facultăţii de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei și a masterului Psihologia Sănătăţii - Cercetare Clinică şi Optimizare comportamentală,  Universitatea din Bucureşti. Este interesată de psihologia bazată pe dovezi ştiinţifice , psihologia ca domeniu de studiu interdisciplinar și de mecanismele de adaptare ale omului, cu precădere în situații adverse de viața, mecanisme care se pot modela prin educare și autoeducare.

Add comment

Arhivă Ediții

Pagina de Facebook APR