Mituri despre tulburarea de personalitate borderline

M

mituri borderlineTulburarea de personalitate bordeline (TPB) este o tulburare ce necesită multă răbdare și efort din partea specialiștilor în sănătate mintală. Aceasta presupune multe provocări, de la a pune un diagnostic cât mai precis, la a implementa un plan de tratament. Fiindcă a fost un diagnostic controversat la început și este mai puțin înțeleasă de populația generală, au apărut diverse mituri despre diagnostic pe care le voi prezenta și dezbate în acest articol.

Mai întâi, pentru a elimina dubiile în ceea ce privește diagnosticul vom parcurge împreună simptomele conform DSM-5.

Tulburarea generală de personalitate se caracterizează printr-un tipar stabil de trăiri interioare și comportament ce deviază de la normele culturale ale mediului în care trăiește individul. Acest tipar se manifestă la nivel de gândire, cogniție, afectivitate, relații interpersonale și la nivelul impulsurilor. Presupune rigiditate, persistență și generalizare la un număr mare de situații personale și sociale. Afectează mai multe arii de funcționare și are un tipar stabil și de lungă durată.

Tulburarea de personalitate bordeline se caracterizează prin instabilitate în sfera relațiilor cu ceilalți, a imaginii de sine și a afectivității, cât și prin impulsivitate accentuată.

Persoanele cu această tulburare fac eforturi susținute pentru a evita un abandon real sau imaginar și alternează de la idealizarea la devalorizarea celor cu care relaționează. Au un comportament suicidar recurent (au tentative de suicid des) sau comportament automutilant și auto-destructiv, o dispoziție reactivă, adică au episoade de disforie (tristețe profundă, nemulțumire de sine), iritabilitate și anxietate. Au sentimente de mânie intense, nemotivate și necontrolate, trăiesc un sentiment de vid interior, iar în situații stresante prezintă ideație paranoidă tranzitorie și simptome disociative severe.

Un studiu publicat în 2008 de Richard Hersh, a abordat mai multe mituri despre această tulburare:

  1. Tulburarea de personalitate borderline este rar întâlnită.

Frecvența ei în 2019, în populația generală (nu a României, fiindcă din păcate nu avem date), este 1,6%, asemănătoare cu prevalența schizofreniei în 2018. Din populația psihiatrică, TPB reprezintă un procent de 20%. De ce avem acest mit, deși este cea mai des diagnosticată tulburare de personalitate? Deoarece anumite simptome sunt confundate cu tulburarea bipolară și depresia atipică, neluându-se în considerare atât prezența tulburării de personalitate cât și a celei de dispoziție.

  1. Tulburarea de personalitate borderline ca diagnostic unic este lipsit de validitate.

Faptul că această tulburare este comorbidă (este prezentă simultan) cu multe alte tulburări psihice a făcut ca unii autori să conteste existența personalității borderline ca unic diagnostic. Alți autori sunt de părere că această tulburare urmează un pattern de complexitate. Un studiu a confirmat validitatea de construct a acestei tulburări de personalitate conform criteriile actuale din DSM-V.

  1. Tulburarea de personalitate bordeline este diagnosticată celor nervoși și celor neplăcuți psihiatrului.

Furia și iritabilitatea sunt specifice celor cu TPB, dar aceste simptome apar și în alte tulburări precum depresia, iar după cum am notat mai sus acest diagnostic necesită și alte criterii pentru a fi pus. În plus, nivelul de furie și iritabilitate depinde și de unde se situează persoana diagnosticată pe un continuum, de la simptome ușoare la severe. În general cei diagnosticați au cele mai cronice simptome.

În ceea ce privește atitudinea clinicienilor față de TPB, la începutul anilor 2000 era una negativă, în timp ce în 2015 s-a înregistrat o atitudine pozitivă empatică față de pacienții cu acest diagnostic.

  1. Tratarea unei tulburări comorbide de fostă axă I înaintea tulburării de personalitate borderline duce la eșecul tratamentului.

Acest mit a apărut din cauza faptului că, în cazul celor care au TPB comorbid cu o tulburare de axă I, de exemplu anxietatea generalizată, este subapreciat riscul de suicid asociat tulburării de personalitate.

Un alt motiv este acela că persoanele cu acest diagnostic iau multe medicamente ale căror interacțiune are efecte adverse proeminente. În plus, pacienții și membrii familiei lor devin descurajați când tratamentul pentru diagnosticul de fostă axă I nu are succes, deoarece pacienții nu sunt complianți la tratament, având TPB. Recomandăm ca practica în România să fie adaptată conform criteriilor din DSM-V și să se renunțe la diagnosticul de tip axial.

  1. Pacienților cu tulburare de personalitate borderline nu trebuie să le fie spus diagnosticul deoarece provoacă distres.

Acest mit a apărut din practica secolului trecut: diagnosticul era ascuns pacientului deoarece se considera că acesta nu poate tolera astfel de vești, că informațiile despre acesta pot înrăutăți boala sau chiar duce la deces. Totuși, s-au descoperit beneficii ale comunicării diagnosticului, precum facilitarea psihoeducației, favorizarea deciziilor informate despre alegerea tratamentului (ce influențează auto-determinarea) și evitarea complicațiilor în urma luării necorespunzătoare de medicamente.

  1. Tratarea pacienților cu tulburare de personalitate borderline duce, inevitabil, la probleme de responsabilitate.

Pacienții cu TPB necesită mai multă conștientizare și efort în tratament, iar unii dintre psihoterapeuți, care nu reușesc să-și ducă până la capăt intervenția cu succes, pot avea reacții contratransferențiale, precum dorința de a-i salva, abandona sau dificultăți în a gestiona situații precum violarea granițelor sexuale. În plus reacțiile pozitive de contratransfer pot fi predictori ai unei relații terapeutice bune.

  1. Stigma privind tulburarea de personalitate borderline va dispărea dacă îi va fi schimbat numele, va fi mutată la o altă categorie sau se vor evalua altfel simptomele.

Schimbarea diagnosticului nu va însemna obligatoriu că va dispărea stigma. Pacienții care au TPB pot fi „atacați” și cu altă denumire a diagnosticului, ca în cazul HIV. 

Acestea fiind spuse este important să încercăm să evităm evaluarea tulburărilor mintale prin prisma stereotipurilor, să ne informăm corect asupra acestora deoarece o imagine corectă contribuie la o atitudine realistă față de cei cu probleme mintale. 

Dacă vrei să afli mai multe despre noile tehnologii și intervenții în materie de sănătate mintală, despre diversitatea și inovația în psihologia viitorului, te invităm să participi la conferința Health Now V, organizată online de Choice în data 7-8 noiembrie. Conferința este acreditată de CPR și poți obține prin participare până la 10 credite.

Andreea Mirela Soare

Andreea Soare este studentă în anul III la Facultatea de Psihologie și Științele Educației din cadrul Universității București și voluntar în cadrul departamentului Științific Choice.

Add comment

Arhivă Ediții

Pagina de Facebook APR