Locusul de control în timpuri de schimbare

L
Evenimentele din ultima perioadă ne afectează nu numai starea de sănătate, ci și starea mintală. Din cauza restricțiilor impuse de guverne în nenumărate țări, inclusiv în România, și imposibilității cunoașterii cu certitudine a modului în care vor evolua lucrurile în perioada următoare, ne aflăm acum puși față în față cu un sentiment profund de pierdere a controlului asupra sănătății, finanțelor și activităților noastre zilnice. Sentimentele de pierdere a controlului și nesiguranța situației generează pentru mulți dintre noi niveluri înalte de anxietate.

În acest articol ne propunem să explorăm conceptul de „locus de control” și să vedem cum percepțiile noastre asupra controlului ne formează atitudini și motivează comportamente care mai departe au un impact asupra stării noastre de sănătate mintală.

Ce este locusul de control?

Conceptul de locus de control (conceptualizat în 1966 de către J. B. Rotter, ulterior dezvoltat de Hanna Levenson în 1973) descrie o credință generalizată a unei persoane asupra controlului intern sau extern al consecințelor propriilor acțiuni. Locusul de control este o trăsătură multidimensională cu trei dimensiuni independente: intern, extern – persoane puternice (care controlează evenimentele), și extern – aleator. 

Persoanele care au un locus de control intern percep consecințele acțiunilor lor ca fiind în controlul lor (spre exemplu, atunci când un angajat care a fost promovat atribuie acest succes propriilor abilități). La polul opus al spectrului se află persoanele cu un locus de control extern, care consideră că evenimentele sunt în afara sferei lor de control, iar în această dimensiune se disting mai departe două tipuri: 

  1. persoane care consideră că evenimentele sunt cauzate aleatoriu (atunci când un angajat atribuie promovarea primită norocului, hazardului) și nu se află sub controlul lor
  2. persoane care consideră că evenimentele sunt controlate de alte persoane puternice (de exemplu, un angajat poate crede că promovarea este controlată de superiorii săi, nu depinde de efortul depus de el la muncă, și el poate influența promovarea doar fiind pe placul lor). 

S-a realizat această diferențiere, deoarece în cazul în care considerăm că situația noastră este sub controlul altor persoane mai puternice, rămâne posibilitatea ca noi să influențăm evenimentele prin intermediul acestor terți: influențând aceste persoane cheie.

Locusul de control și sănătatea

Conceptul a fost adaptat pentru a înțelege și comportamentele legate de sănătatea persoanelor, folosind aceleași dimensiuni menționate anterior. Astfel, persoanele cu locus de control intern cred că starea lor de sănătate depinde de propriile lor acțiuni și decizii (stil de viață, medicamente); cele cu locus de control extern cred că starea lor de sănătate este determinată de alte persoane precum doctori, asistente, sau că este determinată de destin, noroc, evenimente aleatorii.

Am crede intuitiv că localizarea internă a controlului este asociată cu o stare de sănătate mai bună. Într-adevăr, studiile arată că există unele asocieri semnificative statistic – persoanele cu un locus de control intern au un nivel mai ridicat al sănătății mintale și fizice, precum și un nivel mai scăzut al depresiei și anxietății, tinzând să adopte comportamente benefice sănătății (sport și controlul dietei). Însă, asocierile au o putere mică. Astfel, este posibil ca pentru unele grupuri demografice credința că starea lor de sanatate ține de propriile comportamente și decizii să nu fie motivantă.

Unele studii arată că o orientare externă a locusului de control (șansă/hazard) a fost asociată cu adoptarea unei diete mai puțin sănătoase și cu fumatul mai des. Asta nu înseamnă neapărat că persoanele cu o localizare externă a controlului nu își pot menține și îmbunătăți starea de sănătate. Acestea trebuie însă să apeleze la strategiile potrivite. De exemplu, pentru a slabi, persoanele cu o localizare externă a controlului (referitoare la alte persoane) pot apela la programe de fitness prescrise de experți, la diete personalizate realizate de nutriționiști sau la traineri personali pentru exerciții fizice.

Locusul de control extern legat de sănătate influențează și modul în care percepem relația cu medicii: bineînțeles, dacă percepția noastră este că starea de sănătate este controlată de oameni puternici, vom avea o relație pozitivă cu medicii, însă inversul se întâmplă dacă percepem că sănătatea este determinată aleatoriu și nu avem control asupra ei.

Locusul de control și situațiile de criză

În situații de criză, ne putem confrunta cu o diversitate de probleme, de la pierderea celor dragi, la pierderea locului de muncă – evenimente care produc inevitabil stres pentru oricine, însă care pot fi simțite diferit în funcție de percepția noastră asupra acestora.. Pierderea locului de muncă – o realitate dură cu care se confruntă mulți români în această perioadă – poate fi percepută diferit în funcție de modul în care ne explicăm evenimentul. Un locus de control intern sugerează că persoana poate atribui responsabilitatea pierderii locului de muncă asupra ei, pe când un locus de control extern poate explica de ce o persoană atribuie acest eveniment forțelor externe (fie a fost vina unei persoane mai puternice care a dorit ca acest lucru să se întâmple, fie pur și simplu a avut ghinion).

Mai mult, o serie de studii economice arată că persoanele cu un locus de control intern vor căuta mai intens un loc de muncă nou, negociază salarii mai mari, și consideră că o căutare mai intensă le va oferi rezultate mai bune. Aceste tendințe ne oferă o idee despre cum ne vom recupera după ieșirea din criza de sănătate, când vom încerca să intrăm în activitate.

Stresul perceput de o persoană în situații de criză este la rândul său influențat de locusul de control, având în vedere asocierile dintre dimensiunile acestuia și anxietate și depresie menționate anterior.  Un studiu realizat pe un eșantion restrâns de șomeri a observat o asociere între un locus de control extern și un stres perceput mai mare,  precum și un nivel mai mic al optimismului legat de găsirea unui loc de muncă nou. Intervențiile realizate în perioada aceasta ar putea beneficia de adresarea locusului de control în încercarea oferirii de suport. Mai mult, studiul a arătat că un locus de control extern este asociat și cu un nivel mai scăzut al activității fizice în contextul pierderii locului de muncă. Scăderea interesului pentru activități fizice în timpul unei crize este îngrijorătoare, având în vedere efectele negative ale sedentarismului.

Locusul de control în timpul pandemiei

Construind pe baza cercetărilor anterioare, putem intui efectul pe care locusul de control îl poate avea asupra comportamentelor și percepțiilor noastre în perioada aceasta. O parte dintre noi percepem această perioadă ca fiind mai stresantă, ne simțim copleșiți de lipsa de control asupra activităților noastre zilnice și putem adopta strategii pasive de a face față situației. De asemenea, când considerăm că posibilitatea de a ne infecta cu noul coronavirus nu este sub controlul nostru, fiindcă „se poate întâmpla oricui”, este posibil să fim tentați să nu respectăm măsurile impuse de autorități sau recomandările publicate de instituțiile competente.

Un alt aspect care merită luat în considerare este faptul că există diferențe culturale care pot media efectul pe care locusul de control îl are asupra percepțiilor noastre. Locusul de control extern, spre exemplu, prezintă o asociere mai slabă cu anxietatea în culturile colectiviste față de culturile individualiste, probabil datorită accentului scăzut asupra obiectivelor personale. Tot în registrul societății, dacă membrii comunității își lasă sentimentele de teamă, anxietate, și confuzie să devină necontrolate în timpul unei crize, cel mai probabil vor începe să se simtă fără speranță sau neajutorați

În perioada aceasta ar trebui să ne analizăm percepțiile  legate de control, să observăm cu atenție că există totuși lucruri care se află întotdeauna sub controlul nostru, iar în legătură cu evenimentele pe care nu le putem controla – putem controla modul în care reacționăm la ele. În această privință vă invităm să începem această călătorie cu următorul citat:

Cel mai mare obstacol în viață este așteptarea, care se agață de ziua de maine și o pierde pe cea de azi… Întregul viitor zace în incertitudine: trăiește clipa de acum.” Seneca

Claudia Hrabac

Claudia Hrabac este psiholog și absolventă a Masteratului de Economie Comportamentală din cadrul Universității București. Este pasionată de statistică și data mining, precum și de aplicațiile acestora în mediul afacerilor. Printre interesele ei se numără și neuropsihologia, economia și filosofia politică.

Add comment

Arhivă Ediții

Pagina de Facebook APR