TEMA LUNII APRILIE: INCERTITUDINEA

T
Pentru cei mai mulți dintre noi, perioada în care ne aflăm aduce cu sine multe semne de întrebare. De aceea, este firesc ca tema generală a acestei ediții din Newsletter să trimită la dificultățile pe care le întâmpinăm personal și pe care le avem de gestionat împreună cu clienții noștri, ca practicieni, în perioada de criză.

Articolele lunii aprilie abordează declinări diferite ale incertitudinii — un cuvânt-cheie în narațiunea pandemiei. Însă dincolo de problematizările teoretice cu care v-am obișnuit, ne dorim să oferim posibile soluții și concluzii pozitive, plecând de la ce știm despre sursele și abordările practice ale incertitudinii psihologice.

Ediția lunii aprilie este una extinsă, prin care sperăm să oferim cât mai multe resurse și informații valide, de care e atât de multă nevoie în perioadele incerte. Vă prezentăm mai jos un rezumat al subiectelor pe care le-am considerat oportune, vizavi de incertitudine:

  • Toleranța la incertitudine este un factor important în gestionarea situațiilor critice. Dar care sunt factorii care influențează nivelul nostru de toleranță la incertitudine? Ce putem face pentru a crește acest nivel? Andreea Rățoi răspunde la aceste două întrebări, explorând totodată rolul obișnuinței și al mediului în răspunsul oamenilor la incertitudine.
  • Suntem oameni, așadar nu avem acces la informația completă, obiectivă despre lumea din jur. De aceea, luarea deciziilor implică întotdeauna incertitudine. În plus, capacitatea noastră de a lua decizii rezonabile este afectată direct proporțional de gradul de incertitudine și de stres pe care îl percepem. Mihaela Abagiu analizează modurile în care putem lua decizii mai bune pe fond de incertitudine.
  • Emoțiile socio-morale joacă un rol important în comportamentele pro și anti-sociale pe care le putem observa în jurul nostru. Deși adaptative în anumite situații, ele ne pot sabota în circumstanțe speciale, făcând astfel criza mai greu de gestionat. Ioana Curt explorează aceste mecanisme și felul în care efectele negative ale unor emoții precum dezgustul sau furia pot fi combătute prin compasiune, altruism și cooperare.
  • Credințele pozitive despre îngrijorare (precum: „îngrijorarea mă ajută să rămân vigilent”) ne pot fi și prieten, și dușman. La fel ca emoțiile socio-morale, ele pot avea funcție adaptativă sau pot crea premisele psihopatologiei. Alina Orel tratează aceste credințe detaliat, în două articole. În primul articol, puteți parcurge o analiză a rolului credințelor pozitive despre îngrijorare în Tulburarea de Anxietate Generalizată. În cel de-al doilea, Alina realizează o reevaluare a credințelor pozitive, arătând în ce contexte le putem considera funcționale sau adaptative.
  • Dat fiind faptul că serviciile de consiliere și psihoterapie s-au mutat aproape exclusiv în mediul virtual, Diana Ionescu a analizat avantajele și provocările în adaptarea psihoterapiei în mediul online. Totodată, puteți parcurge în articol o listă de recomandări și resurse care vă pot ajuta să optimizați ședințele online.

Odată cu informațiile și bunele practici din această ediție a Newsletter-ului, vă invităm să ne revizităm împreună valorile și să oferim greutate expertizei și cunoașterii științifice, prin misiunea personală care ne aduce împreună, din toate ramurile psihologiei.

Mulțumim tuturor celor care depun eforturi extraordinare în această perioadă, celor care depășesc zilnic propria anxietate pentru a-i ajuta pe ceilalți, celor care oferă servicii în regim de voluntariat. Salutăm mobilizarea exemplară a comunității psihologilor în lupta cu efectele pandemiei și ne bucurăm să vă fim alături în procesul care, sperăm noi, ne va face pe toți mai buni și mai rezilienți.

Echipa editorială

Add comment

Arhivă Ediții

Pagina de Facebook APR