Predictori ai toleranței

Ce este toleranța?

Toleranța presupune acceptarea a ceea ce ne displace; a ceea ce diferă de noi înșine şi de ideile noastre. Aceasta este un comportament prosocial referitor la grija, empatia, egalitatea, dreptatea, respectul și evitarea respingerii celorlalți. Toleranța se află în antiteză cu prejudecățile de tipul ideilor preconcepute (nefavorabile) legate de rase, etnii, preferințe sexuale, gen, sex, vârste, clase sociale, dizabilități ș.a.m.d.

Este un concept multi-fațetă și dependent de context. Toleranța se manifestă în credințe, în discurs, dar și în actele pe care le facem. Oamenii nu sunt în mod global toleranți sau intoleranți. Fiecare om este tolerant într-o anumită măsură, iar nivelul său de toleranță poate varia. Anumite lucruri le tolerăm mai puțin, iar altele mai mult.

Ce tipuri de toleranță există

Există mai multe tipuri de toleranță, conform lui Vogt (1997), în funcție de aspectele către care se îndreaptă: politică, morală și socială.

(1) Toleranța politică se referă la actele din sfera publică ce au ca scop sprijinirea drepturilor și libertăților, grupurilor ce sunt displăcute și nepopulare dincolo de granițele lor în ceea ce privește religia, etnia, orientarea politică, cultura sau genul.

(2) Toleranța morală se referă la acte din sfera privată, precum eutanasia și avortul. Temele sunt aduse frecvent în discursul public – acestea sunt blamate din punct de vedere religios, însă apar discuții cu privire la necesitatea controlului guvernamental.

(3) Toleranța socială se referă la caracteristici pe care oamenii le au de la naștere (culoarea pielii) sau le-au dobândit (limba vorbită).

Predictori ai toleranței

Educația 

Un nivel ridicat de educație prezice puternic un nivel mai ridicat de toleranță. Persoanele mai educate aderă mai mult la drepturile civile și toleranță în general. Persoanele mai puțin educate sunt mai înclinate să caute cusur principiilor toleranței atunci când se aplică pe un grup ce îi displace.

Internalizarea normelor democratice

Normele democratice presupun respectarea drepturilor și libertăților tuturor cetățenilor, inclusiv a minorităților. Internalizarea normelor democratice mijlocește legătura dintre nivelul de educație ridicat și toleranță politică. Persoanele mai educate aderă la principiile și normele democratice și astfel sunt mai tolerante.

Perceperea amenințării

Grupurile minoritare cu multe resurse financiare ce au influență economică și/sau cele care au reprezentat un pericol pentru siguranța oamenilor în trecut sunt percepute ca o amenințare în societate și sunt tratate cu intoleranță. Persoanele cu un nivel mai ridicat de nevrotism se simt amenințate cu ușurință și pot răspunde cu intoleranță la adresa grupurilor pe care le percep ca fiind periculoase.

Factorii de personalitate

Deschiderea spre experiență este cel puternic predictor al toleranței la nivel cognitiv. Persoanele cu un nivel ridicat al deschiderii spre experiență au o gândire deschisă, divergentă, posedă atitudini neconvenționale și caută noi experiențe. A fi deschis este incongruent cu a avea prejudecăți, persoanele de acest tip acordă o mare importanță exprimării și discursului liber.

Agreabilitatea prezice puternic toleranța inclusiv la nivel de act. Toleranța presupune comportament prosocial, iar persoanele cu o agreabilitate crescută tind să fie prosociale. Ele tind să promoveze armonia socială, să se angajeze în acte împotriva discriminării și violării drepturilor umane. Caracteristicile unei persoane cu o agreabilitate ridicată sunt: altruismul, cooperativitatea, iertarea și simpatia (trăsături incongruente cu actele discriminatorii și intolerante).

Empatia

Empatia ca dispoziție, ce presupune sensibilitate la ceea ce gândesc, simt și experimentează ceilalți, prezice puternic toleranța la diversitatea umană. Persoanele cu un nivel ridicat de empatie afectivă se implică mai mult în acte anti-discriminatorii decât cei ce au doar o agreabilitate per ansamblu ridicată prin faptul că,de exemplu, percep un discurs de ură ca fiind mult mai dăunător decât cele ce nu denotă empatie. Totuși, acestea pot avea credințe de intoleranță atât timp cât le percep a nu fi dăunătoare celorlalți.

Factorii demografici

Persoanele cu un statut socio-economic mai ridicat tind să fie mai tolerante decât cele ce au un un statut socio-economic mai scăzut. Persoanele ce locuiesc în zonele urbane tind să fie mai tolerante decât cele ce locuiesc în zonele rurale. Oamenii ce trăiesc în regiuni liberale tind să fie mai tolerante față de cele ce trăiesc în regiuni conservatoare. Cei ce sunt fundamentaliști din punct de vedere religios sunt mai intoleranți cu opiniile celorlalți.

În ceea privește genul și vârsta s-au găsit rezultate variate. Un studiu conchide că femeile sunt mai tolerante în viziune decât bărbații, că sunt mai sensibile la discursul de ură. Un alt studiu punctează că femeile sunt mai intolerante politic la practicile ce dezavantajează femeile, în timp ce bărbații sunt mai intoleranți în ceea ce privește minoritățile sexuale.

Un studiu de tip recenzie, publicat în 2014, a rezumat că adolescenții sunt mai intoleranți, în timp ce altul, derulat în Marea Britanie, publicat în 2017 punctează că, dimpotrivă, persoanele mai tinere sunt mai tolerante la nivel global.

Integrarea identității biculturale

Un studiu experimental, derulat în Singapore și SUA și publicat în 2017, a ajuns la concluzia că persoanele cu dublă identitate culturală, ce se percep pe sine ca având o identitate amestecată și nearmonioasă, au un nivel de toleranță ridicat în ceea ce privește diferențele dintre oameni, la nivel valoric și preferențial.

Emoțiile pozitive

Un studiu experimental derulat pe 219 adolescenți a examinat cum emoțiile pozitive influențează atitudinea lor față de cei dintr-un azil pentru refugiați musulmani. Au fost trei grupuri, unul de control, unul în care s-a indus frică și altul în care s-a indus fericire incidentală. Atitudinile lor au fost măsurate înainte și după derularea experimentului. Cei din grupul cărora li s-a indus fericire incidentală au arătat o atitudine mult mai tolerantă față de tinerii din azilul de refugiați în comparație cu cei din celelalte două grupuri. Nu au existat diferențe semnificative între grupul de control și cel în care s-a indus frică.

Concluzii

În concluzie, toleranța este un fenomen complex, fiind influențată de o multitudine de factori (educația, internalizarea normelor democratice, perceperea amenințării, factorii de personalitate, empatia, factorii demografici, integrarea identității biculturale, emoțiile pozitive); nu ne rămâne decât să înțelegem importanța acesteia și să o aplicăm în viața de zi cu zi, când este necesar, pe cât de mult putem.