Performanța școlară și succesul în viață

P
Părinții pun deseori presiune asupra copiilor să învețe cât mai bine, să demonstreze performanță școlară – dacă se poate la toate materiile cu notă maximă – văzând acest rezultat ca pe un predictor pentru succesul de mai târziu. În acest articol vom vedea însă ce spun și studiile, referitor la corelația între performanță și succes, atât cel profesional, cât și personal.

Sistemul școlar se bazează în mod intrinsec pe obținerea performanței. Elevii obțin calificative, note și premii. Pot merge la olimpiade și alte concursuri, unde, din nou este stimulată învățarea susținută și competitivitatea. Învață la școală, primesc teme pentru acasă, care, însumate, conform Ordinului nr. 5.893/28.11.2016 dat de Ministerul Educației nu ar trebui să depășească „cel mult 2 ore, însumând toate disciplinele, în așa fel încât media zilnică a pregătirii elevului, în clasă și în afara ei, să se încadreze în 5 – 8 ore zilnic”. În realitate însă, un studiu din 2017 în care au fost implicați 27.383 părinți, 32.786 de elevi și 10.783 de cadre didactice, „arată că 80% dintre elevii şi părinții care au completat chestionarele consideră că temele sunt adesea prea obositoare și prea multe și că acestea consumă o mare parte din timpul liber.

Un alt efect negativ face referire la faptul că temele pentru acasă conduc la neliniște, îngrijorare și stres. Această afirmație este susținută cu prioritate de către părinți (70,7%) şi de către elevi (67,8%), în ponderi mai ample la liceu şi la gimnaziu, unde şi complexitatea temelor este mai mare. În același timp, aproape 80% dintre părinți afirmă că „elevii au nevoie de sprijin în rezolvarea temelor.”. Dacă ne uităm la orarul unui elev de clasa a 7-a, vom vedea următoarele:

Dacă adăugăm zilnic și 3-4 ore pentru efectuarea temelor, vom vedea că programul elevului îl depășește cu mult pe cel al unui adult.

Succesul în viață însă nu depinde doar de performanța într-un anumit domeniu tehnic. Ai nevoie și de abilități sociale fiindcă, de obicei, interacționezi cu alți oameni la locul de muncă. Acolo trebuie să cooperezi cu ei. Este nevoie de gestionarea propriilor emoții, de stabilirea și menținerea a unor bune relații de prietenie, de tip parteneriat sau familial, de găsirea motivației și a resurselor necesare pentru a evolua și de curajul de a pune în practică anumite planuri.

Un studiu (Garcia & Serra, 2019) care a investigat stilurile de parenting și relația lor cu abilitățile de socializare ale copiilor, arată cum stilul indulgent (în care sunt impuse foarte puține limite, sau deloc) și cel autoritativ (cel în care sunt impuse limite, dar cu blândețe) au fost corelate cu abilități sociale dezvoltate, pe când stilul neglijent (în care copilul este ignorat) și cel autoritar (în care se impun multe limite, cu agresivitate), au avut cele mai nefavorabile rezultate. 

De asemenea, un alt studiu (Chow, Tan & Buhrmester, 2015) arată cât sunt de importante prieteniile dintre colegi și cum influențează ele performanța școlară. La fel, ideea că ești atractiv sau nu (Talamas, Mavor & Perrett, 2016), poate influența din nou performanța școlară și asta ne arată că ar fi nevoie de o colaborare între părinți și profesori pe acest subiect. Primii pot arăta elevilor că suntem cu toții diferiți și este în regulă să fie așa, că modul în care cineva se îmbracă poate avea legătură cu situația familială din care vine, iar asta nu spune nimic despre personalitatea lui, în timp ce părinții ar putea să acorde mai multă atenție și modului exterior în care se prezintă copiii: să le propună ritualuri zilnice de îngrijire corporală, să aleagă tunsori la modă și, pe cât posibil, rame de ochelari și haine cât mai simple și elegante. De asemenea, să se concentreze și pe creșterea abilităților lor sociale, prin crearea oportunităților ca ei să se întâlnească cu colegii sau prietenii, să meargă în tabere sau la diverse cursuri unde se exersează aceste abilități, cum sunt cele de teatru. 

Un alt argument împotriva focalizării excesive pe învățare și mai ales pe temele pentru acasă este incidența din ce în ce mai mare a sedentarismului asociat cu acest tip de activitate. Un studiu realizat pe 755 de elevi (Lizandra, Devís,1, Pérez-Gimeno, Valencia-Peris & Peiró-Velert, 2016) arată cum elevii cu performanță academică ridicată tind să petreacă mai mult timp cu activități sedentare legate de învățare și mai puțin cu cele de socializare. Acest lucru este corelat cu obezitatea, deprecierea somnului, a relațiilor, a stimei de sine scăzute și consumul de droguri recreative (Nelson & Larsen, 2006).

Pe de altă parte, un studiu realizat cu 7,947 de respondenți (Pascual, Muñoz & Robres, 2019), arată cum performanța școlară ajută la creșterea anumitor abilități utile mai târziu din punct de vedere profesional, cum sunt cele motorii și de procesare mnemonică. Alt studiu, realizat cu aproximativ 70.000 de respondenți (Poropat, 2009), arată că performanța academică este pozitiv corelată cu un scor mare pe trăsătura de personalitate denumită conștiinciozitate, independent sau similar cu cea a inteligenței.

În concluzie, este important ca părinții să-și îndemne copiii să pună accent pe școală, dar nu numai. La fel de importante sunt și abilitățile sociale, atractivitatea, prieteniile, activitatea fizică și activitățile care cresc conștiinciozitatea, cum sunt cele de îngrijire a casei, de exemplu. Pentru toate acestea este nevoie de timp liber, timp ce poate fi obținut din cel destinat temelor, meditațiilor, pregătirii pentru olimpiade și concursuri, astfel încât cel mic să aibă toate șansele unei vieți echilibrate, pline de satisfacție. 

Georgiana Codrescu
Georgiana Codrescu

Georgiana Codrescu este absolventă a Facultății de Comunicare și Relații Publice, a Masterului de Publicitate, Consilier pentru dezvoltare personală, Formator și moderator al primului Club de Carte de Psihologie din București. Interesată de psihologia științifică, cognitiv comportamentală, art terapie și psihodramă, își dorește să se implice activ în psihoeducație, consiliere individuală sau de grup.

Add comment

Arhivă Ediții

Pagina de Facebook APR