Bullying-ul are consecințe atât pe termen scurt, cât și pe termen lung. În acest articol am să abordez consecințele pe termen lung ce se pot manifesta și la vârsta adultă pentru a înțelege impactul puternic ale acestui tip de abuz frecvent în mediul școlar românesc.
Conform unui studiu derulat de Organizația Mondială a Sănătății, România se situează pe locul 3 din cele 47 de țări investigate în ceea ce privește răspândirea acestui fenomen. Dintre elevii de 11 ani, 17% au declarat că au agresat alți colegi de cel puțin trei ori în luna anterioară. În cazul celor de 13, respectiv 15 ani, 23% au raportat asemenea. Conform aceluiași studiu, 3 din 10 elevi sunt excluși din grupul de colegi. Tot 3 din 10 amenințați cu bătaia și lovirea iar, 1 din 4 copii sunt umiliți de către colegi.
Studiile anterioare de dimensiune mare: longitudinale, de cohortă și cross-secționale au avut rezultate concordante în ceea ce privește consecințele bullying-ului. Acestea se remarcă pe multe paliere ale vieții.
Sănătate mintală și fizică
Toate studiile amintite mai sus ce au investigat acest aspect au ajuns la concluzia că victimele bullying-ului în copilărie, la începutul vârstei adulte și chiar mai târziu, au suferit de depresie și au avut tentative de sinucidere mai mult decât cei ce nu avut de a face cu acest tip de abuz. De asemenea, un studiu a punctat faptul că aceștia au un risc mai mare să sufere de tulburări de anxietate și chiar să dezvolte o personalitate antisocială. Același studiu punctează că cei ce au suferit din cauza bullying-ului în copilărie, în comparație cu cei ce nu au suferit au raportat o sănătate precară, un risc mai mare de a contacta boli contagioase și o recuperare mai lentă în urma îmbolnăvirii. Un alt studiu precizează că cei au fost victime în copilărie și adolescență ale bullying-ului, în comparație cu cei care nu au fost, au declarat existența mai multor simptome psihosomatice.
Comportamente de risc și antisociale
Toate studiile anterioare au scos la iveală faptul că atât cei care au fost victime ale bullying-ului în copilărie și/sau în adolescență, cât și bullies (să nu uităm: cei care agresează, de cele mai multe ori, au fost și ei victime) la vârsta adultă au raportat mai mult consum abuziv de substanțe (alcool, droguri ilegale), relații sexuale frecvente și uneori chiar cu persoane străine, în comparație cu cei care nu au fost implicați în comportamente de tip bullying. Femeile ce au fost victime diferă de cele care nu au fost victime, spre deosebire de bărbați. În cazul lor, nu există diferențe între cei care au fost victime și cei care nu au fost victime. Rezultatele studiilor au găsit asocieri semnificative între a fi bully și victimă a bullying-ului în copilărie/adolescență și comportamentul violent și delicvent la vârsta adultă.
Realizări academice
Mai multe studii susțin că persoanele ce au fost victime ale bullying-ului au dificultăți în atingerea anumitor realizări academice, acestea fiind mediate de factori precum simptome depresive, dificultăți de reglare a atenției și concentrării și stres legat de mediul școlar.
Relații sociale
Într-un studiu ce a luat în vedere relațiile sociale ale persoanelor ce au fost frecvent victime (atât în copilărie cât și în adolescență) ale bullying-ului, rezultatele au prezis că acestea, la vârsta adultă, prezintă dificultăți în a-și face prieteni și a-i menține, în a avea confidenți și relații apropiate cu unul dintre părinți. În comparație cu non-victimele, au raportat și violență în relațiile de cuplu. De asemenea, au o mai mare tendință de a se izola și prezintă mai puțină încredere în suportul celorlalți.
Probleme financiare
Conform unui studiu din 2014, agresiunile de tip bullying din copilărie s-au asociat cu dificultatea de a menține un job și de a gestiona resursele financiare.
În concluzie, având în vedere impactul bullying-ului în ceea ce privește sănătatea, comportamentul, relațiile sociale, realizarea academică și gestionarea financiară, este important ca în țara noastră să fie introduse și implementate strategii de prevenire și gestionare a acestui fenomen în școli. De asemenea, este important ca noi toți să înțelegem fenomenul ca să putem contribui cât putem (suport emoțional pentru victime, să oprim agresorii), dar nu în ultimul rând să le oferim și acestora din urmă compasiune pentru că mulți dintre ei au fost bullied și au avut de suferit, pentru că compasiunea ajută persoanele aflate în suferință.
Andreea Mirela Soare
Andreea Soare este studentă în anul III la Facultatea de Psihologie și Științele Educației din cadrul Universității București și voluntar în cadrul departamentului Științific Choice.