Pe 2 mai am sărbătorit în România Ziua Națională a Tineretului, iar cu acest prilej am decis să dedicăm acest număr tinerilor. Tema politică a apărut oarecum natural în contextul alegerilor europarlamentare din România în care se discută tot mai des despre o divizare în preferințele de vot în rândul generațiilor. Mai multe detalii despre acest subiect veți putea afla din interviul cu sociologul Claudiu Tufiș.
Într-o meta-analiză recentă, Curran și Hill (2019) au descoperit că studenții din America, Canada și Marea Britanie au un nivel de perfecționism din ce în ce mai ridicat. Aceștia percep o presiune a așteptărilor tot mai mare din partea celorlalți, au așteptări mai mari de la cei din jur și sunt mai aspri cu ei înșiși. Condițiile economice și sociale cu care se confruntă tinerii din prezent sunt mult mai dure în țările industrializate comparativ cu perioada în care părinții lor trăiau într-o societate în care se punea un mai mare accent pe egalitate socială și o rată a șomajului scăzută.
Asistăm și la un fenomen al migrației tinerilor, migrație care își poate pune amprenta asupra sănătății mintale, tipuri diferite de migrație fiind asociate cu probleme psihologie specifice. Mai multe despre asta – în articolul semnat de Andreea Rățoi, psiholog.
Pe lângă toate aceste schimbări sociale și economice, generațiile tinere se confrunta cu schimbări majore în viața socială. În această eră modernă, rețele sociale se dezvoltă rapid, iar cei mai mari consumatori sunt chiar tinerii care par să aibă probleme în a-și controla timpul alocat acestui tip de socializare. Într-o meta-analiza din 2017 s-a descoperit o relație negativă semnificativă între utilizarea rețelelor de socializare (ex. Facebook) și performanța academică și o relație pozitivă cu performanța în testele de limbă.
Tehnologia în sine iată că nu este bună sau rea, ea punându-și amprenta inclusiv asupra modului în care tinerii își clădesc relații romantice. Mai multe despre cum văd tinerii iubirea puteți citi în articolul semnat de Andrei Solomon, psihoterapeut.
Mădălina Sava
Mădălina Sava este psiholog și psihoterapeut cognitiv-comportamental. Este pasionată de cercetare, iar experiența sa profesională se extinde în mai multe arii: psihoterapie și consiliere, marketing, design comportamental și dezvoltare de produs în domeniul software.