Un nou an, o nouă personalitate

U

Ne putem modifica intenționat trăsăturile de personalitate? Această întrebare bântuie psihologia de multă vreme iar 2018 a adus în sfârșit un răspuns fundamentat științific la aceasta

E în natura noastră să dorim să ne dezvoltăm; pe de altă parte, structura noastră de personalitate reprezintă o ancoră puternică în anumite comportamente sau predispoziții. Decenii de cercetări arată că constelația noastră de personalitate, definită de nivelul nostru de nevrotism, extraversie, conștiinciozitate, agreabilitate și deschidere la experiențe este relativ stabilă în timp. Odată introvert, mereu introvert, deci?

Nu neapărat. Aceleași cercetări arată că personalitatea ea nu rămâne chiar fixă, bătută în cuie,  ci se modifică în mod natural odată cu trecerea timpului, ca urmare a interacțiunii cu mediu, însă într-o mică măsură. Cu toate acestea, a ne putea modifica în mod intenționat trăsăturile de personalitate, așa cum cei mai mulți dintre noi visăm uneori să o facem, e cu totul altceva.  Un studiu publicat anul acesta în Journal of Personality and Social Psychology ne oferă printre primele dovezi relevante în această direcție.

Pentru a investiga această întrebare, cercetătorii au început prin a crea câte o listă de activități, cu niveluri de dificultate de la 1 la 10 pentru fiecare factor de personalitate. De exemplu, o sarcină ușoară legată de extraversie constă în a-l întreba pe vânzătorul de la magazin cum i-a fost ziua, în timp ce o sarcină mai dificilă de extraversie (10) ar fi voluntarierea ca lider pentru un proiect la facultate sau pentru un eveniment social.

Ulterior, cei 377 de studenți recrutați în studiu au fost invitați să aleagă trăsăturile de personalitate pe care doresc să și le dezvolte. În funcție de trăsătura aleasă, aceștia au fost rugați să selecteze activități de diferite niveluri de dificultate din lista corespunzătoare și să dea curs  acestor provocări oricât de des pe parcursul a 15 săptămâni.

Rezultatele studiului au arătat că schimbarea intenționată a trăsăturilor de personalitate este posibilă prin exersarea comportamentelor tipice trăsăturii. În plus, rezultatele au mai arătat și că nivelul de succes este în relație direct proporțională cu efortul depus în această direcție. Altfel spus, dacă dorești să devii mai extravertit, ai șanse cu atât mai mari să reușești cu cât practici mai des comportamente sociabile și asertive. Literalmente suntem ceea ce facem! La fel de interesant este și faptul că nivelul de dificultate al provocării nu corelează cu succesul schimbării. Altfel spus, în locul câtorva activități dificile pentru noi este de preferat să să ne distribuim efortul în comportamente care ne provoacă la un nivel mai scăzut, pe care să le realizăm constant.

O limitare a acestui studiu este faptul că listele de sarcini gradate ca dificultate au fost realizate doar pentru câte un pol al trăsăturilor de personalitate.  De exemplu, sunt enumerate activități care să exerseze agreabilitatea pentru persoanele cu un nivel scăzut al acestei trăsături. Dar care ar fi activitățile specifice, utile pentru persoanele care, dimpotrivă, au un nivel prea ridicat de agreabilitate și ar dori să fie mai puțin compliante și naive?

Pe de altă parte, este ușor de înțeles de ce unii poli ai trăsăturilor sunt dezirabili social (e.g., oamenii în general doresc să devină mai extravertiți, nu mai introvertiți), însă fiecare pol prezintă nu numai beneficii, ci și costuri, mai ales când sunt foarte accentuate sau nepotrivite cu mediul.

Așadar, dacă te gândești la rezoluțiile anul 2019, atunci poate că un obiectiv (realist!) pe care ți-l poți seta este să devii, poate, o persoană mai compasională și politicoasă (agreabilitate) sau mai harnică și mai ordonată (conștiinciozitate). Cel puțin un studiu arată că ai șanse bune de a produce aceste schimbări dacă te dedici în mod susținut pe o perioadă mai lungă!

Victor Bohuș

Victor Bohuș este absolvent al masteratului Psihologie clinică, consiliere psihologică și psihoterapie din cadrul Universității Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca. Este pasionat de cercetarea funcționării minții umane, iar printre interesele sale specifice se numără psihoterapia, psihologia interculturală și psihologia evoluționistă.

Add comment

Arhivă Ediții

Pagina de Facebook APR