Cu toții am întâlnit persoane în cabinet sau în afara cabinetului ce ne-au mărturisit că nu se simt confortabil în relație cu alți oameni, că au diferite temeri în ceea ce privește modul cum îi percep ceilalți și care ajung să se distanțeze. Cum interacționează cu semenii lor? Cum îi percep cei din jur cu adevărat? Cum îi putem ajuta prin metode de intervenție? 
Cum se manifestă anxietatea socială în relație cu ceilalți?
Conform unui studiu, persoanele ce suferă de anxietate socială au mai puțini prieteni, mai puțini parteneri sexuali și preferă mai puțin căsătoria decât populația generală sau cei ce au alte forme de anxietate. Aceștia raportează un nivel scăzut al intimității emoționale în relațiile lor sociale, au un stil de atașament non-securizant și au tendința de a-și învinovăți partenerul atunci când relația nu funcționează.
Aceeași recenzie menționează că persoanele cu anxietate socială folosesc strategii disfuncționale de adaptare precum non-asertivitatea, evitarea exprimării emoționale, conflictul, distanțarea de ceilalți, submisivitatea. O parte dintre cei cu fobie socială devin excesiv de depedenți de ceilalți, incapabili să își exprime nevoile proprii și experimentează un stres social puternic. De asemenea, o meta-analiză a scos la iveală că este mai probabil ca persoanele cu anxietate socială să locuiască singure, în comparație cu populația generale.
Cum arată anxietatea socială? O putem identifica?
Diverși cercetători au observat că persoanele cu anxietate socială au un nivel mai scăzut de contact vizual decât cei care nu suferă de anxietate, o durată mai scurtă de vorbire, mai multe pauze în conversații, un grad mai de auto-dezvăluire scăzut, tind să se înroșească și să tremure.
Un alt studiu relevă că cei ce au anxietate socială au standarde nerealiste în ceea ce privește performanța și credințe distorsionate despre ceea ce înseamnă performanță și eșec. De exemplu, pentru aceștia lipsa de fluență în conversație poate constitui o greșeală inacceptabilă. Aceeași cercetare confirmă că persoanele social-anxioase se tem că ceilalți i-ar putea observa, au stima de sine scăzută și pot avea în situații de interacțiune socială manifestări fiziologice precum accelerarea bătăilor inimii și încălzirea corpului.
Cum sunt percepute de cei din jur persoanele cu anxietate socială?
Conform studiului lui Creed and Funder(1998), studenții anxioși au fost percepuți de către colegii lor drept persoane sensibile, capricioase, receptive la cererile venite de la alte persoane și care au tendința de a-și plânge de milă.
Partenerii persoanelor cu anxietate socială îi consideră pe aceștia ca fiind detașați, încercând să domine și să controleze interacțiunile sociale, raportându-se mai degrabă la ei înșiși, afișând iritabilitate. Cei doi autori au ajuns la concluzia că studenții anxioși, nu numai că sunt evaluați negativ de către apropiați, dar și irită și îndepărtează străinii foarte rapid. Cei care nu vor să își manifeste simptomele anxietății sociale încearcă să folosească comportamente prosociale și astfel se fac mai plăcuți de către ceilalți.
Ce metode eficiente de intervenție există?
Deși are manifestări multiple, iar persoanele suferinde se integrează mai greu social, studiile susțin că există soluții pentru remedierea și tratarea anxietății sociale.
Într-o meta-analiză din 2016 a fost surprins faptul că grupurile psihoterapeutice au avut efecte pozitive puternice, în ceea privește tulburarea de anxietate socială. Terapiile ce au fost utilizate în grupurile experimentale au fost cognitiv-comportamentale (cu două excepții). Rezultatele susțin, de asemenea, și asumpția că terapia individuală și medicamentația pot fi la fel de eficiente ca psihoterapia de grup. Analiza de moderare sugerează o eficiența egală a CBGT (Cognitive-Behavioural Group Therapy) și a tratamentul de expunere a grupului în anxietate socială.
Un alt studiu susține ideea că terapia cognitiv-comportamentală funcționează în tratarea anxietății sociale. Această recenzie punctează că, în psihoterapia anxietății sociale, este importantă axarea pe identificarea soluțiilor pentru problemele interpersonale și comportamentale. Pentru persoanele anxioase social, creșterea stimei de sine și mutarea atenției către exterior poate diminua simptomele specifice tulburării lor.
Pentru mai multe informații despre anxietatea socială vă recomandăm aceste referințe:
Andreea Mirela Soare
Andreea Soare este studentă în anul III la Facultatea de Psihologie și Științele Educației din cadrul Universității București și voluntar în cadrul departamentului Științific Choice.