TEMA LUNII SEPTEMBRIE: Agresivitate și conflict în era polarizării

T

Simțiți și voi că suntem mai înconjurați de conflicte de toate felurile? Că oamenii văd mai degrabă lucrurile care îi diferențiază și îi situează în opoziție decât pe cele pe care le au în comun?

 

Cercetările lui Steven Pinker ne relevă un lucru foarte important: că trăim în cea mai pașnică eră din istorie, în cea mai empatică și umanistă variantă a societăților umane de până acum.  Cu toate acestea, nu prea se simte așa în viața noastră de zi cu zi, nu?

Frământări sociale permanente, discuții polarizante despre politică, religie, valorile umane de bază, până la agresiuni și violențe în numele acestor valori  – toate acestea au devenit cumva parte din viața noastră obișnuită.

Un factor important care schimbă modul în care interacționăm unii cu alții azi este o tendința accentuată către polarizare, care ne determină să ne alegem tabere pe mai multe subiecte ca oricând. Susții familia tradițională sau libertatea indivizilor de a-și alege singuri cum să trăiască? (Alege un trib!) Ar trebui oamenii să trăiască într-o societate globală, fără granițe, sau dimpotrivă, să ne protejăm granițele de străini? (Alege un trib!) Internetul și social media ne-a dat tuturor o voce, însă a condus și la păstrarea activă a conflictelor sociale 24 ore pe zi /7 zile pe săptămână.

Într-un asemenea climat, fiecare dintre noi avem nevoie să (re)învățăm despre conflicte și modul de rezoluție al acestora, pentru a contracara tendința de a trata orice diferență dintre noi într-un conflict polarizant. Iar aici s-ar putea să avem de învățat de la .. maimuțe.

Frans De Waal, profesor la Universitatea Emory și unul dintre cei mai renumiți primatologi din lume, a introdus în psihologie o idee ce schimbă complet perspectiva teoretică a agresivității. De Waal propune că agresiunea nu este un instinct antisocial sau un răspuns individual la frustrare așa cum ne-a învățat  psihologia clasică ( prin teoriile lui Lorenz, Dollard și  Sheriff), ci un instrument al competiției și negocierii în comunitate.  El subliniază faptul că,  în mod tradițional, agresivitatea a fost studiată de psihologi ruptă de contextul social în care aceasta se manifestă – în condiții de laborator, între indivizi care nu împart aceeași realitate și comunitate.  În lumea reală însă, majoritatea covârșitoare a actelor de agresiune implică indivizi care se cunosc, ceea ce înseamnă că agresorii și victimele împart un trecut comun și e de așteptat să împartă și un viitor comun.  

De aceea, modelul individual al agresivității nu reușește să adreseze modul în care familiile sau societățile fac față consecințelor disruptive ale conflictului. Practic, modelul individual ne spune cum începe agresiunea, dar nu și cum se termină sau cum e ținută sub control și cum societatea își revine de pe urma conflictelor puternice care o zguduie.

Primatele însă ne arată asta în mod clar și fără echivoc. În primul rând, un rol important îl au modul în care sunt construite și întreținute relațiile dintre membrii comunității – prin contact corporal și îngrijirea fizică a celorlalți membri – și recunoașterea de către membri a relațiilor sociale pe termen lung și a valorii lor de supraviețuire. Tocmai de aceea, atunci când un conflict puternic are loc în comunitate, următorul pas obligatoriu este o reunire a celor care s-au confruntat, manifestată prin îmbrățișări și pupături în mijlocul comunității, numită de De Waal ”ritual de reconciliere”. În lipsa acestui pas esențial, întreaga comunitate rămâne agitată și în stare de alertă. Menținerea conflictelor deschise ar conduce la disoluția comunității sau la violențe generalizate între maimuțele care îi susțin pe cei doi oponenți .

Astăzi am putea să ne gândim și noi la toate aceste aspecte.

  • Ce tradiții de reconciliere au comunitățile în care trăim?
  • Suntem conștienți de importanța pe care o au ceilalți și relațiile noastre cu ei pentru bunăstarea noastră și a comunităților în care trăim?
  • Până unde ducem negocierea și competiția pe opiniile noastre, și de unde începem să prioritizăm și să reconstruim relația?

În numărul din luna septembrie al newsletter-ului APR v-am pregătit articole care tratează mai pe larg o serie de aspecte ale acestui subiect:

În plus, v-am pregătit și în aceasta lună:

Cam atât pentru ediția de luna aceasta. Revenim cu noutăți din psihologie și informații utile luna viitoare. Până atunci vă invitam să rămâneți alături de noi și să ne trimiteți părerile voastre și sugestii despre subiectele pe care le-ați dori abordate la newsletter@apsi.ro

 

Sabrina Răileanujurnalist la bază şi om cu reflexul condiționat să întrebe “De ce?” – a studiat psihologia la Universitatea Bucureşti și urmează procesul de formare în psihoterapie Gestalt. E pasionată de mecanismele creativității și de cele ale învățării și dezvoltării umane, în paralel lucrând ca trainer organizațional.

Add comment

Arhivă Ediții

Pagina de Facebook APR