Sănătatea mentală și microbii noștri cei de toate zilele

S

Intuim că există o conexiune importantă și indisolubilă între mintea și corpul nostru. Dar care sunt mecanismele prin care se stabilește aceasta? Două componente importante ale acestui puzzle complicat se află în .. intestin. De la microbii care joacă un rol în procesele mentale, la cel de-al doilea creier (cel enteric), astăzi vă vom prezenta cele mai recente dovezi că sănătatea mentală trece prin stomac. 

În lupta cu infecții și viruși dăunători este de înțeles de ce uităm că propriul nostru sistem digestiv este populat de circa  100 de trilioane  de microorganisme cu care avem o relație de colaborare sănătoasă.  Popular acestea sunt numite “bacterii bune” și probabil intuiți deja că ele sunt importante în sănătatea tractului gastrointestinal și în funcționarea metabolică. Surpriza ultimilor ani este faptul că acești microbi contribuie la  procese mult mai complexe guvernate de creier și că alterarea lor aduce inclusiv modificări în planul sănătații mentale.

Al doilea creier. Neuroni, neurotransmițători și microbi

Tractul nostru gastrointestinal este mult mai mult decât un spațiu gol în care se digeră mâncarea. De fapt, peretele acestuia este populat de un număr atât de mare de neuroni cu funcție specifică încât aici ia naștere un sistem nervos în sine, numit sistem nervos enteric.

Sistemul nervos enteric face parte din sistemul nervos autonom (care controlează activitatea organelor) și își poate executa funcția și în absența comunicării cu alte structuri. Ceea ce face îl  face însă atât de special – încât a fost denumit al doilea creier  – este interacțiunea intensă  cu restul sistemului nervos, dublată de prezența în cantități mari aici a neurotransmițătorilor (substanțe chimice cu ajutorul cărora se realizează legăturile dintre neuroni).

Iată ceva ce probabil nu știați:  majoritatea serotoninei din organism se află în intestin, alături de o parte considerabilă din dopamină.  Și asta datorită microbilor existenți la nivelul intestinului, care reprezintă  o parte esențială din acest sistem. Știm acum că anumite microorganisme din intestin sunt capabile să sintetizeze serotonină, GABA, dopamină, dar și alte substanțe, ceea ce ar putea constitui un mod plauzibil prin care microbii influențează procesele mentale.

Neuronii senzitivi din sistemul nervos enteric au rolul de a prelua informații din interiorul corpului, de a detecta factori ce influențează starea internă a organismului și de a le transmite către creier sub forma interocepției. Interesant este că, conform unui studiu, în absența populării normale a intestinului cu bacterii, neuronii senzitivi răspund mai greu la stimulare, devenind leneși. Autorii au arătat însă că administrarea unui anumit probiotic are capacitatea de a restabilii buna lor funcționare, odată cu revitalizarea florei intestinale. Iar acesta este doar unul din efectele pozitive ale probioticelor asupra bunei noastre funcționări mentale.

Microbi, stres, anxietate și alte tulburări de dispozție

Microorganismele din tubul digestiv au un rol foarte important în reglarea răspunsului la stresori.  Unul dintre primele studii de acest gen a arătat că animalele cu organism steril au avut o  reacție mai amplă la stres decât cele populate cu microbi benefici (șoriceii au fost închiși într-un recipient și le-a fost măsurat nivelul unui hormon de stres din sânge).

Acestă reacție a fost însă anulată atunci când animalele sterile au fost populate cu  o bifidobacterie bună. Pe de altă parte, popularea lor cu un microb patogen, a dus la o reacție și mai puternică la stres. Un alt indiciu interesant despre rolul jucat de microbi în răspunsul la stres este că, atunci când repopularea cu bacterii bune s-a făcut în perioada adultă, aceasta nu a mai avut efect de a regla răspunsul la stres, sugerând că procesul este reversibil doar într-o anumită perioadă critică de dezvoltare.

Multe astfel de studii arată și modificări ale comportamentului de explorare la șoarecii cu floră intestinală alterată, precum și revenirea la comportamentul normal cu ajutorul  pre- și probioticelor.  Conform autorilor acestor studii comportamentul de explorare al unui animal (tendința de a cerceta un spațiu cu încredere mai degrabă decât a sta retras sau a se deplasa foarte agitat) se apropie foarte mult de cercetarea a ceea ce la oameni numim anxietate.

Pe lângă studiile pe animale, există și câteva studii clinice care au cercetat rolul microorganismelor în tulburările de dispoziție la oameni. Astfel, participanții la studii clinice care au consumat probiotice timp de 30,  20 sau 18 zile au înregistrat scăderi în simptomatologia anxioasă și depresivă. De asemenea, persoanele care au consumat probiotice au dat dovadă de activare mai scăzută la stimuli negativi (măsurată prin RMN-ul funcțional).

Tabloul este completat cu noi indicii în ce privește legătura dintre tulburări dispoziționale și flora intestinală. Știm de pildă că în cazul sindromului de colon iritabil – o tulburare în care anxietatea joacă un rol important – apar și tulburări ale florei intestinale. Și în ceea ce privește depresia, puținele studii efectuate pe pacienți arată modificări ale florei intestinale (majoritatea studiilor sunt preclinice). Posibile căi prin care alterarea florei intestinale poate duce la depresie includ afectarea nivelelor de serotonină și GABA, dar și apariția unei reacții inflamatorii excesive.

Microbi și dependența de alcool

Într-o recenzie a literaturii publicată în 2016 se analizează potențialul rol al microbilor în tulburările legate de consumul de substanțe. Conform acesteia,  alterărille florei microbiene par să influențeze activitatea nervului vag, care reprezintă principala cale de comunicare dintre microbi și creier, dar care are și un rol important în procesul neuro-inflamator.

Astfel, o reacție inflamatorie exagerată, în special la nivelul amigdalei, este responsabilă pentru reacția de sevraj și anxietatea pe care o trăiesc dependenții de alcool.

Unele studii arată că, după consumul de alcool, flora microbiană conține mai multe bacterii cu rol pro-inflamator și mai puține bacterii cu rol anti-inflamator.

Microbi buni: un echilibru între entuziasm și precauție

Sistemul nervos enteric, flora intestinală și interacțiunea acestora cu restul sistemului nervos sunt obiecte recente de studiu. Tot mai multe probleme de sănătate printre care obezitatea , anorexia, schizofrenia și chiar autismul  schizofrenia și chiar autismul reies a fi caracterizate și de tulburări ale florei intestinale.

American Gut este doar unul dintre proiectele ample de cercetare dedicate investigării rolului microbilor în funcționarea organismului uman, iar complexitatea rezultatelor de până acum arată că cel mai probabil interesul în această sferă nu va scădea curând. Este important de menționat însă că majoritatea studiilor de până acum sunt efectuate pe animale, iar tranziția spre studii masive cu participanți umani nu este ușoară.

Odată cu investigarea clinică mai largă vor veni cel mai probabil rezultate mai sigure  și clarificări importante pentru psihologie. Până acum însă cel puțin un lucru e clar: importanța microorganismelor cu care trăim de mult timp în simbioză va fi din ce în ce mai greu de ignorat pentru sănătatea noastră fizică și mentală.

Andreea Rățoi
+ articole

Andreea Rățoi este dublu-absolventă de master, absolvind întâi Psihologia Sănătății-Cercetare Clinică și Optimizare Comportamentală și apoi masterul de Neurobiologie din cadrul Universității București. Este preocupată de psihologia clinică și cognitivă, în special de modul în care neuroștiințele pot ajuta la clarificarea proceselor psihologice și la selectarea de intervenții eficiente.

Add comment

Arhivă Ediții

Pagina de Facebook APR