Recenzie de carte: Incognito de David Eagleman

R

V-ați întrebat vreodată care sunt mecanismele de funcționare a creierului și cum se construiesc gândurile, percepțiile, comportamentele noastre?

 

Sunt ele rezultatul voinței sau unui ansamblu de legi fizice și mecanice transpuse în exterior? Cum se întrepătrunde imaterialul gândurilor cu materia fizică a creierului? Cum ne explicăm comportamentele agresive, criminale sau schimbările bruște de personalitate în urma unor leziuni cerebrale? Toate acestea sunt întrebări la care David Eagleman vrea să răspundă. Și cum ar putea face asta altfel decât segmentând atent mașinăria cerebrală?

Cartea ”Incognito.Viețile secrete ale creierului” de David Eagleman e scrisă cu un puternic simț de răspundere – și totodată artistic – despre colosul care stă la baza tuturor comportamentelor noastre: creierul. Autorul, specialist în neuroștiințe, ne transpune într-un mod captivant în străfundurile subconștientului omenesc și încearcă să-i descopere tainele, pornind de la creier.

Un aspect care ne-ar putea șoca la o primă vedere e ideea că centrul de control al creierului ne este adesea foarte puțin accesibil. El își realizează activitatea incognito – pe ascuns, după cum sugerează și titlul, iar noi suntem beneficiarii aranjamentelor minuțioase din culise. Pe parcursul întregii cărți, Eagleman demontează idei puternic vehiculate despre normalitate, identitate, liber arbitru, responsabilitate, vinovăție, autocontrol, impulsivitate.

El arată că rolul conștiinței în direcționarea comportamentelor noastre este mai scăzut decât am crede, iar liberul arbitru mai puțin prevalent. O schimbare minusculă în rețeaua fizico-chimică a creierului poate avea efecte majore asupra comportamentului. Cine suntem și cine putem deveni sunt rezultate ale moștenirii genetice, istoricului molecular și experiențelor de viață. Interacțiunea dintre acești factori reprezintă produsul final al personalității noastre.

Multe operațiuni din creier care ne influențează deciziile și reacțiile nu se află sub controlul nostru , oricât de mult ne-am dori. Cu un talent scriitoricesc și inspirație deosebită, autorul descrie conștiința drept „un mărunt pasager clandestin pe un transatlantic, care se bucură de călătorie fără să bage în seamă enorma inginerie de sub punte. (..) Se întrezărește un abis între ceea ce știe creierul și ceea ce poate accesa mintea.”

Eagleman mai aduce în discuție faptul că oamenii au circuite neuronale pre-programate, cu scopul de a asigura supraviețuirea, încă din mediul ancestral când se confruntau cu o varietate de pericole. Odată ce și-au dovedit eficiența în transmiterea genelor și reproducere, aceste circuite s-au perpetuat de-a lungul a mii de generații.

Un exemplu în acest sens sunt studiile care arată că bărbații se simt mai atrași de femeile care au pupilele dilatate, acestea fiind corelate cu disponibilitatea și excitația sexuală. Partea interesantă este că acești bărbați nu au niciun argument conștient pentru alegerile făcute și nu pot oferi vreo justificare concretă pentru atracția resimțită. Preferința lor pentru aceste femei este dictată de rețelele inaccesibile și automate din creier.

Cel mai adesea, „creierul își face lucrarea incognito”, iar mintea e formată atât din componente conștiente cât și inconștiente. Ideile regăsite în carte contrazic și asumpția că oamenii sunt tabula rasa, fiindcă în creierul nostru se regăsesc rețele care ne determină să ne comportăm într-un anumit fel  încă de la naștere.

 

Maximum de eficiență cu minimum de resurse

De asemenea, creierul este construit astfel încât să funcționeze cu un maxim de eficiență, economisind timp și resurse, extrăgând din mediu informațiile de care are nevoie pentru ca noi să putem îndeplini anumite sarcini cât mai rapid.

Atunci când nu are informații suficiente, creierul face presupuneri, predicții și se bazează adesea pe experiența anterioară, stocată într-o regiune specializată numită hipocamp. Astfel, așteptările noastre pot influența ceea ce vedem . De aceea Eagleman ne atrage atenția: „Nu te încrede în simțurile tale. Doar fiindcă tu crezi că un lucru este adevărat, doar fiindcă știi că este adevărat, nu înseamnă că și este adevărat.”

Acestea sunt câteva dintre ideile care oferă un contur mașinăriei numite creier. Dacă ți-au stârnit curiozitatea, nu ezita să te scufunzi în paginile unei cărți de un calibru provocator.

 

Daniela Dociu
+ articole

Daniela Dociu este psiholog și psihoterapeut cognitiv-comportamental, cu specializare și în psihologia sănătății clinice. Este pasionată de mecanismele psihopatologice, terapia tulburărilor mintale la adolescenți și adulți și promovarea sănătății mintale în rândul publicului larg.

Add comment

Arhivă Ediții

Pagina de Facebook APR