Poate fi regretul util pentru terapie?

P

”Mai bine regret că am făcut ceva, decât că nu am făcut”, spune o vorbă din popor. Terapeuții descoperă că resorturile emoționale din spatele acesteia pot fi foarte utile în procesul de schimbare.

 

Ce este regretul?

Regretul este o emoție aversivă pe care o simțim atunci când ne imaginăm că situația actuală ar putea fi mai bună dacă am fi luat o decizie diferită (Zeelenberg & Pieters, 2007).

Pe parcursul timpului, experiențele ne modelează așteptări despre regret care se formează în urma deciziilor luate și a consecințelor acestor decizii. De exemplu: dacă aveam la dispoziție un vaccin antigripal și nu l-am făcut iar acum am parte de o gripă foarte urâtă, data viitoare voi fi acorda mai multă atenție vaccinului.

Regretul nu este doar un gând rațional pe care-l avem după ce vedem consecințele unei acțiuni. Sunt implicate și emoțiile. Coricelli (2005; 2007) a fost interesat de această perspectivă și a observat că atunci când participanții studiului se gândeau la posibile repercusiuni ale deciziilor luate, li s-au activat atât cortexul orbito-frontal, implicat în procese cognitive, cât și amigdala, implicată în procesarea emoțională, sugerând că regretul anticipat are atât o componentă cognitivă, cât și una afectivă.

Faptul că există și o activare emoțională este important pentru că poate implica mai mult clientul în procesul de schimbare.

 

Ce este regretul anticipat?

Regretul anticipat este acela pe care ne imaginăm că îl vom simți în viitor, raportat la efectuarea (sau ne-efectuarea) unei acțiuni.

Dacă regretul “post-hoc” implică o activare emoțională negativă puternică (poate ne simțim vinovați pentru acțiunile făcute, dezamăgiți de propria persoană) și o orientare preponderent către trecut (deși nici viitorul nu este exclus, putem oricând să fim anxioși cu privire la efectele faptelor noastre pentru viitorul nostru), regretul anticipat e caracterizat de o activare emoțională mai scăzută și de orientare către viitor (Saffrey, Summerville & Roese, 2008; Zeelenberg & Pieters, 2007).

Practic, ne imaginăm ce s-ar putea întâmpla în viitor și estimăm cam cât de rău ne-am simți dacă facem/ nu facem o acțiune: am putea să ne vaccinăm și să nu avem gripă pe perioada toamnei – iernii sau să nu ne vaccinăm și să avem gripă.

Astfel, în regretul anticipat sunt implicate mai mult procese cognitive ca imaginația și analiza, în timp ce în cazul regretului “post-hoc”, acestea sunt reduse de o activare emoțională puternică.

 

Cum putem folosi asta în terapie?

Brewer și colab. (2016) au fost interesați să vadă cum ar putea folosi regretul anticipat în comportamentele ce țin de sănătate. Au testat dacă anticiparea regretului i-ar face pe clienți mai aderenți la intervenții sau comportamente ce susțin sănătatea. Practic, s-au gândit că dacă regretul anticipat este susținut afectiv, acest fapt ar putea deschide perspective noi și abordări mai nuanțate ale tratamentului, cu implicații pentru viitorul clientului.

Meta-analiza a arătat că un număr mare de comportamente sănătoase se asociază cu regretul anticipat. De asemenea au făcut diferența între regretul anticipat  legat de o acțiune realizată (regret anticipat al acțiunii) vs. regretul anticipat legat de o acțiune care nu a fost realizată (regret anticipat al non-acțiunii)

Regretul anticipat al unei acțiuni se referă la consecințele care ar putea decurge din realizarea unui comportament: dacă mă vaccinez, e posibil să am niște simptome adverse, dar care trec în câteva zile.

Regretul anticipat legat de non-acțiune se referă la consecințele care ar putea decurge dacă nu am realiza un comportament: dacă nu mă vaccinez pentru gripă, e mai probabil să mă îmbolnăvesc pe viitor. Aș regreta foarte tare dacă s-ar întâmpla asta pentru că nu mi-am făcut vaccinul și astfel cresc șansele să mă vaccinez.

Revenind la meta-analiză, rezultatele au arătat că regretul anticipat este asociat cu un număr mare de comportamente ce țin de sănătate. Mai specific, regretul anticipat legat de non-acțiune (mă tem că o să regret că nu n-am vaccinat) este asociat cu angajarea în comportamente protectoare (de sănătate), spre deosebire de regretul anticipativ legat de acțiune.

Acest efect se vede și în înțelepciunea populară a citatelor inspiraționale: mai bine regret că am făcut ceva, decât că nu am făcut.

În privința comportamentelor sănătoase, s-au folosit aceste perspective pentru:

  • intervenții pentru încurajarea scăderii în greutate (Volpp et al., 2008)
  • pentru a crește aderența la tratamentul medicamentos (Kimmel et al., 2012)
  • uneori, chiar adresarea unor simple întrebări din perspectiva regretului anticipat se pare că ar putea crește comportamentele sănătoase (pentru testele de cancer cervical) (Sandberg & Conner, 2009).

Se pare că regretul anticipat are o aplicabilitate largă pentru schimbarea comportamentelor. Tu l-ai folosit până acum în terapie cu clienții tăi? Dacă nu, în ce fel l-ai folosi?

Andrei M. Solomon

Andrei Solomon este psiholog cu specializare în psihologie clinică, consiliere psihologică și psihoterapie din cadrul Universității Babeș - Bolyai. Este interesat de terapia de cuplu și de psihologia aplicată în marketing.

Add comment

Arhivă Ediții

Pagina de Facebook APR